Miercuri seara, 25 octombrie, la Palatul Suțu din Capitală a avut loc prima conferință, însoțită de un recital, din cadrul proiectului „Case de muzicieni. Drame ale perioadei comuniste”, inițiativă aflată în derulare în organizarea Asociației „Opus”. În prima parte a serii, publicul a asistat la un recital cu muzică românească, oferit de violonista Ioana Voicu-Arnăuțoiu în compania pianistei Manuela Giosa. În program s-au regăsit Sonata op. 14 de Pascal Bentoiu și Sonata op. 19 nr. 1 din creația lui Constantin Silvestri, pagini rar întâlnite, deși de referință pentru repertoriul modern cameral românesc. Cuprins de spiritul muzicii lui Silvestri și Bentoiu, spațiul Palatului Suțu i-a purtat parcă pe cei prezenți cu multe decenii înapoi în timp, când clădirea găzduia baluri și evenimente mondene de neuitat.

Prelegerea din a doua parte a serii s-a intitulat „Constantin Silvestri - Mîndru Katz. Biografii ascunse în arhive” și a fost susținută de Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, cercetătoare în arhivele C.N.S.A.S., fiica luptătorului anticomunist Toma Arnăuțoiu. Publicul prezent s-a conectat la realitățile dramatice ale României comuniste a anilor 1950-1960, perioadă marcată de represiunea asupra elitei politice, artistice și intelectuale din perioada anterioară anului 1947. Au fost readuse la viață poveștile a doi străluciți muzicieni, dirijorul Constantin Silvestri și pianistul Mîndru Katz prin prisma constrângerilor și abuzurilor la care au fost supuși de către Securitate.

Despre încercarea de recrutare a lui Mîndru Katz am aflat următoarele:

Ioana Voicu-Arnăuțoiu: Conducerea Direcției a II-a a Securității, răspunzătoare de elaborarea ei [a unei noi strategii pentru a împiedica plecarea definitivă din țară a pianistului], alcătuiește un plan pe care îl argumentează astfel, citez: „În țară, Mîndru Katz este apreciat ca un artist de mare valoare și ne poate da informații prețioase despre elementele suspecte din rândul artiștilor, muzicienilor, compozitorilor, artiștilor de teatru ș.a. Și dat fiind deplasările frecvente ce le face în străinătate ne poate fi de un real folos organelor noastre și propunem recrutarea sa ca agent".

Despre cum era văzut Constantin Silvestri în țară și constrângerile care îi erau impuse de Securitate:

Ioana Voicu-Arnăuțoiu: Ani de-a rândul, pentru că nu a urmat directivele trasate de conducerea propagandei Partidului Comunist primite de la Moscova, compozitorul Silvestri a fost criticat cu asprime de așa-ziși cronicari muzicali. Dirijorul Silvestri însă, care avea libertatea să se exprime prin muzica pe care o dirija, era elogiat nu numai în România, dar și în străinătate. Silvestri, resimte acut îngrădirile puse la încheierea contractelor cu agențiile străine de impresariat, precum și greutățile legate de obținerea vizelor de ieșirea din țară, obligatorii pentru toți românii care voiau să călătorească în străinătate.

La finalul concertului, am adunat impresii ale publicului și protagonistelor: 

Pianista Manuela Giosa: Eu sunt emoționată și bucuroasă că sunt alături de prietena mea, doamna Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu. De fiecare dată când ne întâlnim și punem la cale câte un recital, ne bucurăm de companie și de muzica pe care o facem împreună. Sigur că mă impresionează - așa cum și dumneaei a fost impresionată până la lacrimi - cercetarea pe care o face și lucrurile pe care le descoperă și ni le relevă.

Ioana Voicu-Arnăuțoiu: Am simțit un public cald și interesat de ce spuneam, deși vorbeam despre lucruri întâmplate acum 40 de ani sau mai bine, deși explicațiile mele erau puțin tehnice pentru că citeam din tot felul de documente oficiale. Mi s-a părut că au fost și oameni tineri și oameni mai vârstnici interesați de ceea ce au auzit și m-am bucurat să le pot arăta imaginile inedite din interiorul casei din strada Paris nr. 19, unde a locuit Constantin Silvestri.

Vlad Văidean, muzicolog: A fost o seară foarte instructivă. Întotdeauna este benefic, mai ales pentru unii de vârsta mea, adică mai tineri, să afle detalii despre asemenea personalități care au reușit, în ciuda condițiilor foarte nefavorabile, să răzbată până la urmă. Sunt curios în continuare să văd cum mai continuă cercetările doamnei Arnăuțoiu.

Cristina Chirvasie, regizor: Am venit cu bucurie în această seară la o conferință deosebită legată de pianistul Mîndru Katz și de Constantin Silvestri, doi muzicieni care au dus muzica românească pe culmi de glorie. Cele două părți ale conferinței pe care doamna Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu le-a prezentat în această seară vin să întregească portretul unei perioade pe care muzicienii români au trăit-o și care și-a pus amprenta în mod deosebit pe creația artistică din perioada comunismului. De asemenea, recitalul celor două artiste a îmbrăcat într-un chip mai elaborat această întâlnire care cred că este folositoare nu numai celor care poate sunt familiarizați cu subiectul, dar mai ales tinerilor care nu știu aceste lucruri și care ar trebui să le afle.

Ștefan Negru, student: Ceea ce mi se pare special la acest proiect este că ne prezintă această latură a compozitorilor pe care sigur n-o putem cunoaște decât având acces la arhive și faptul că ni-i prezintă pe cei doi muzicieni și din altă postură. Este un eveniment la care mi-a făcut plăcere să particip și mi-ar fi plăcut să văd public ceva mai tânăr interesat de eveniment.