Pianistul Ștefan Doniga la Radio România Muzical și un inedit jurnal al unui turneu ieșit din comun

Ziua # 8 - Insula din ziua de mâine

Am plecat departe. De fapt, cel mai departe posibil. Pentru că în orice alt punct am ajunge pe Pământ - fie că e uscat sau apă - am fi, geometric, mai aproape de locul din care am plecat. Între Valencia și Auckland se poate trasa cu precizie o axă imaginară a planetei, un diametru al geoidului.

Acum împlinim ideea inițială a proiectului nostru, gândul nebunesc de la care a pornit totul: să simbolizăm cuprinderea universală a muzicii românești cântând în puncte de antipod. Acum înțeleg însă și cât e de dificil, pentru că nu am vrut doar să atingem, pe traseul nostru, și aceste puncte. Am vrut să le legăm direct, într-un singur segment de călătorie, să nu existe "mai departe" de unde putem ajunge.

Nu e mare lucru de zis despre călătoria în sine: 30 de ore pe drum, aproape 20.000 km, zboruri de câte 15 ore... Am plecat ieri și ajungem mâine. Bine măcar că am dezvoltat încă din adolescență, de când călătoream singur la București pentru pregătirile la pian și teorie, abilitatea de a nu mă plictisi. Îmi propun atât de multe pentru astfel de drumuri încât mereu am senzația că ajung prea devreme.

Dar acum e altceva. Atunci vedeam pe geam Brăila și Făureiul, acum văd sub mine Oceanul Indian și Australia. Vreau să savurez fiecare kilometru încărcându-l cu un subtil sentiment de împlinire pentru că am ajuns să fac un astfel de drum prin muzică. Acea muzică pentru care, demult, luam trenul din Galați spre București.

Și totuși, dacă mă gândesc bine, drumul ăla era mai lung. Pentru că încă mai continuă. Auckland, Hamilton, Sydney, Santiago... oricât ar fi de departe, sunt doar următoarele stații din călătoria pe care am început-o atunci și încă mă duce spre ziua de mâine.