Ieri seară, la Sala Palatului, a avut loc concertul de deschidere a Festivalului Internațional "George Enescu", cel mai important eveniment muzical românesc, ce se va desfășura anul acesta timp de patru săptămâni, până în 24 septembrie. La eveniment a fost prezent Lucian Haralambie:

Ediţia cu numărul 26 a Festivalului Internaţional "George Enescu" a început cu un concert în care Cristian Măcelaru, directorul artistic al seriei, a dirijat Orchestra Filarmonicii "George Enescu".

Concertul pentru violoncel și orchestră de Antonín Dvořák a fost prima lucrare interpretată, cu Gautier Capuçon în postură solistică.

Muzicolog Valentina Sandu Dediu: A fost o introducere frumoasă, de nivel, expresivă, un violoncelist minunat, care pe mine m-a surprins mai plăcut ca de obicei, o introducere așa cum ar fi trebuit și poate că ni se pare normal sau nu că directorului festivalului, Cristian Măcelaru putea să facă o deschidere a festivalului, fie cu Orchestra din Koln, fie cu Orchestra din Paris, pe care le coordonează. Iată că în mod foarte frumos, aș putea spune și nu de la sine înțeles a ales să deschidă festivalul cu Filarmonica George Enescu.

Despre prezenţa lui Cristian Măcelaru la pupitrul Orchestrei Filarmonicii "George Enescu" a vorbit şi percuţionistul Zoli Toth:

"Mi se pare un gest foarte frumos și de noblețe să apară alături de o orchestră românească, lucru pe care puțini directori ai festivalului l-au făcut. Cristian Măcelaru, pot să mă bucur că îl cunosc din liceu, pentru că am făcut colegi la Timișoara la Liceul de Muzică Ion Vidu. Încă de atunci arăta un talent și o eleganță deosebită. Era cu totul și cu totul aparte și mă bucur tare mult că astăzi este în calitate de director al Festivalului George Enescu pe scena Sălii Palatului. De altfel va dirija mai multe repertorii. Se vede și acolo că își dorește foarte mult ca mesajul lui, acela că muzica clasică trebuie să ajungă la toată lumea, nu doar către elite este un pas înainte.

După pauză, la Sala Palatului au fost prezentate Rapsodia română op. 11 nr. 2 de George Enescu, a cărei interpretare a fost dedicată de Cristian Măcelaru victimelor de la Crevedia, și Suita "Cavalerul Rozelor" de Richard Strauss.

Despre prima seară a Festivalului Internaţional "George Enescu" încheiată cu minute bune de aplauze a vorbit Sergiu Nistor, consilier prezidențial la Departamentul Cultură, Culte și Minorități Naționale:

Concertul a beneficiat de cele mai puternice forțe angrenate în acest festival, în această ediție, începând cu Filarmonica George Enescu, apoi directorul artistic al festivalului, maestrul Cristian Măcelaru, Gautier Capuçon și cu niște piese care, în primul rând au spus ceva despre România, în al doilea rând au spus ceva despre România în Europa și așa cum a spus maestrul Cristian Măcelaru despre ceea ce trebuie să înțelegem în sufletul nostru despre muzică: a dărui, a fi generos.

Printre spectatorii acestui eveniment a fost și părintele Francisc Doboş:

Ce pot să zic ca preot, imediat după ce am terminat liturghia de seară, să încep această ediție a Festivalului Enescu aici la Sala Palatului este o mare bucurie. Se trece de la cult la cultură și pentru mine această formă de a asculta muzică și cea mai bună muzică aici în cadrul Festivalului Enescu devine o formă de creație, nu doar a compozitorilor, ci și a celor care ascultă. Aici îmi aduc aminte de cuvintele lui Noica când spune: nu uita că Dumnezeu te-a trimis pe Pământ să dai sens, să creezi, să duci începutul Său înainte. Aici, munca de interpretare a soliștilor, a dirijorului, dar și a celor care percep, care ascultă, care lasă să vibreze în interiorul lor muzica și în felul acesta fac nu doar un act de cultură, ci și de cult, se prelungește liturghia la care am participat.

Final cu declaraţia lui Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României:

Pentru mine este un moment emoționant. Eram student în anul III, în '58 când a început și într-un fel sau altul, afară, ca student, toată viața sau mă rog și ca președinte am rămas legat de acest festival și mă bucur că s-a păstrat nivelul foarte înalt. Cred că este cel mai bun lucru pe care România îl poate face acum și cred că tuturor trebuie să devină acest semnal că dacă nu putem fi sigur o putere militară sau chiar economică mondială putem fi o putere culturală și chiar suntem.