La Banca Naţională a României a avut loc luni, 29 mai 2023, un eveniment extraordinar. René Seghers (organizator de spectacole de operă şi concerte) a prezentat un amplu volum biografic pe care l-a dedicat sopranei Hariclea Darclée, după o cercetare şi o documentare ce au însumat 22 de ani de lucru. De asemenea, autorul olandez a inclus în desfăşurătorul evenimentului şi două momente muzicale inedite - mai întâi, două cântece compuse de Eugen Ceaur Aslan şi, respectiv Grigori Ventura pentru soprana Hariclea Darclée; partituri interpretate de soprana Mădălina Barbu; iar apoi, arii din opera "Enoch Arden", dedicată sopranei Hariclea Darclée de Alexis Catargi - compozitor şi diplomat român de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; solistă - soprana olandeză Barbara Schilstra. A acompaniat pianista Liana Mareş.

Sala de Marmură a Băncii Naţionale a României a găzduit astăzi un eveniment extraordinar, în deschiderea acestuia vorbind Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Acesta a amintit că, de-a lungul timpului, instituţia pe care o conduce a sprijinit financiar Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclée" de la Brăila, apreciind eforturile regretatei soprane Mariana Nicolesco, fondatoarea competiţiei; de asemenea, acesta a amintit şi că angajaţii şi colaboratorii BNR păstrează vie amintirea concertelor de Crăciun pe care Mariana Nicolesco le organiza la sediul băncii, prezentând tineri artişti lirici. Astfel a argumentat Guvernatorul BNR Mugur Isărescu decizia de a găzdui evenimentul ce a debutat cu prezentarea unui amplu volum biografic al Haricleei Darclée, realizat de René Seghers după 22 de ani de cercetare şi documentare.

Al doilea discurs a fost susţinut de Anthony van der Heijden, o personalitate a domeniului bancar, principalul sponsor al cărţii. Menţionez şi aportul financiar acordat de Constantin Erbiceanu, Preşedintele Fundaţiei Culturale Erbiceanu, prezent şi dumnealui la eveniment.

A venit apoi rândul lui René Seghers să povestească în detaliu istoria acestui volum, pornind de la curiozitatea sa de a afla "cine este această Hariclea Darclée?!". O simplă întrebare care a declanşat o cercetare ce a durat 22 de ani, timp în care René Seghers a descoperit-o pe diva română a secolului trecut, cea pentru care mari compozitori ai timpului au creat opere pe care artista le-a interpretat, dând viaţă pentru prima dată unor personaje devenite celebre, precum Tosca, Iris sau Wally. Astfel, René Seghers a călătorit în locurile în care Darclée a cântat, a identificat afişe şi fotografii din acea epocă, a ajuns la Bucureşti, iar apoi la Brăila. Căci, fără să ştie cum, imediat ce a sosit în Bucureşti a fost căutat de soprana Mariana Nicolesco care l-a condus la Brăila şi astfel a adunat şi mai multe informaţii preţioase. În Capitală a vizitat arhive şi biblioteci, identificând partitura operei Enoch Arden de Alexis Catargi, precum şi discul înregistrat de Darclée în 1910 pe care se regăsesc două cântece - Cântecul fluieraşului de Gheorghe Stephănescu şi Vai mândruţo, dragi ne-avem de Gheorghe Dima; înregistrările au fost difuzate în cadrul evenimentului.

Volumul scris de René Seghers are în jur de 500 de pagini şi include 200 de fotografii colorate digital, fiind editat în limba engleză şi tipărit în condiţii grafice excepţionale. Am avut ocazia de a vedea cartea şi de a urmări câteva extrase proiectate în timpul prezentării. Câteva exemplare au fost oferite în cadrul lansării, printre beneficiari regăsindu-se Guvernatorul BNR, Managerul Operei Naţionale Bucureşti sau Doinița Ciocan - viceprimar al Brăilei, care a anunţat că în acest an nu va avea loc Festivalul Internaţional "Hariclea Darclée", dar că autorităţile locale doresc continuarea Festivalului, precum şi a Concursului, astfel că vor găsi o soluţie pentru anul următor. Iar unul dintre obiectivele lui René Seghers a fost atins, căci, aşa cum mi-a spus în interviul acordat zilele trecute (vezi aici), a căutat să co-intereseze Operele din România în prezentarea operei redescoperite de el, Enoch Arden. Daniel Jinga, managerul Operei Naţionale Bucureşti a anunţat că va include în proiectele instituţiei acest titlu, cu prilejul centenarului Puccini (în 2024 se vor împlini 100 de ani de la moartea compozitorului), ţinând cont că opera creată de compozitorul român Alexis Catargi este în stil verist. Proiectul se va derula în cadrul Studioului Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess", făcând parte din programul Opera rara al studioului. Daniel Jinga a mai spus că partitura operei Enoch Arden va fi tehnoredactată şi că va căuta o soluţie pentru finalul acesteia, întrucât manuscrisul actului al III-lea încă nu a fost identificat (probabil va fi creat un final, în stil).

Pe parcursul cercetărilor sale, René Seghers a descoperit partiturile originale a două cântece create pentru Darclée de doi compozitori români - Serenada de Eugeni Ceaur Aslan şi Epistola de Grigori Ventura. Prima partitură a descoperit-o pe un site internaţional de licitaţii, iar a doua i-a fost oferită de o persoană care l-a contact prin e-mail, auzind că este în căutarea oricăror detalii despre Darclée.

Astăzi, cântecele au fost interpretate de soprana Mădălina Barbu, acompaniată de pianista Liana Mareş, readucând astfel la viaţă două bijuterii camerale care nu au mai fost auzite de public de peste un secol.

La final, la pièce de résistance a constituit-o interpretarea a două arii din opera Enoch Arden compusă de Alexis Catargi pe un libret în lima italiană (O mio crudo martirio şi O, sposo mio) despărţite de un Intermezzo instrumental. Cu siguranţă, opera a fost gândită pentru o reprezentare internaţională, doar că nu a avut această şansă. Partitura a fost cântată la Bucureşti în 1906, Hariclea Darclée întruchipând în premieră absolută personajul Annie Lee; din nefericire, nu există înregistrări. Am putut asculta acum aceste fragmente graţie sopranei olandeze Barbara Schilstra (excelentă alegere a lui René Seghers), o tânără artistă necunoscută publicului larg, în curs de afirmare, dar care a impresionat audienţa cu vocea sa caldă, vibrantă, cu un volum generos şi un fach vocal potrivit redării acestei partituri ce pare a fi extrem de complexă. Barbara Schilstra activează în cadrul companiei de operă a lui René Seghers, iar printre rolurile interpretate de ea până în prezent se numără şi Saffi, dificilul rol din opereta Voievodul țiganilor Johann Strauss-fiul (ceea ce explică şi unele inflexiuni din vocea artistei, tipice stilisticii acestui gen). La pian s-a aflat Liana Mareş, experimentata muziciană a Operei bucureştene, care a interpretat şi Intermezzo-ul, sonoritatea partiturii indicând o orchestraţie densă, bogată, ce se subscrie unei melodici încântătoare.

Pentru ca munca depusă de René Seghers să fie încununată de un succes total, mai rămâne de îndeplinit un obiectiv - traducerea şi editarea unei versiuni româneşti a acestui volum biografic, în condiţii grafice care să menţină calitatea cărţii, dar care să permită achiziţionarea de către publicul larg.