Pianistul de jazz Stefano Bollani a susținut aseară, la Ateneul Român, un concert sub semnul centenarului Marii Uniri. Programul serii, organizate de Institutul Cultural Român, a început cu lucrarea sa, Concerto Azzuro, piesă menită, evident, să sublinieze abilitățile tehnice și interpretative ale artistului. Alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu și de percuționistul Bernardo Guerra, jazzman-ul italian a captivat publicul printr-o lucrare ce unește tradiția concertistică clasică și tehnicile improvizatorice moderne.

Partea a doua a serii a început cu patru momente de improvizație solo, pe teme românești, unele tradiționale, din folclorul urban și altele moderne, scrise de compozitori români, precum tema piesei Reality de Vladimir Cosma.

Interpretul de jazz, Nicolas Simion, cu o remarcă despre concert: Mă așteptam la o lucrare concertantă, o orchestrație extraordinară, mi-a plăcut foarte mult. Lucrarea din păcate nu s-a repetat foarte mult. Au mai fost mici momente de dezechilibru. Stilistic aș fi preferat să fie o chestie mai organică, un jazz modern. A fost un scherzzo, să spunem așa. Un moment foarte frumos. Puțin mai reținut. Probabil și pentru public și pentru echilibrul serii cu Gershwin, cu concertul lui pentru pian, Azzuro, dar a fost o serară extraordinară și mă bucur că a venit la București. A cântat cu Orchestra Filarmonicii. Lumea a fost foarte încântată și a fost un concert minunat.

În final, sub bagheta lui Iosif Ion Prunner, Stefano Bollani a interpretat alături de Orchestra Filarmonicii George Enescu celebra Rhapsody in Blue de George Gershwin. Virtuozitatea improvizatorică și aptitudinile stilistice dovedite aici de pianist au amintit de cea mai bună tradiție a muzicienilor de jazz afro-americani, care l-au inspirat și pe Gershwin. Concluzia este că Stefano Bollani a reușit atât să surprindă publicul cât și să își execute viziunea.