ACUM:
16.00
În universul muzicii (R)
Urmează: 17.25 Promo
Apoi: 17.29 Promo RRM

Arhivă : Cronici Înapoi

Colegiul Național de Informatică 'Tudor Vianu' din București și Fantoma de la Operă sau Ce înseamnă să fii cu adevărat profesor

Publicat: luni, 27 Martie 2017 , ora 10.24
O alăturare ciudată: un colegiu de informatică și un musical celebru. Și totuși… Acest Colegiu Național de informatică - revin insistent asupra contextului! - are o trupă de teatru muzical. Alcătuită din liceeni…La vârsta cea mai ingrată, vârsta teribilismelor nebune și absurde, ei aleg să meargă împotriva curentului și să facă ceea ce le dictează sufletul și pasiunea: să joace teatru! Și nu orice fel de teatru, ci teatru musical, în care vorba este cântată și gestul este dansat. Au avut norocul să fie înțeleși și susținuți de cel ce a ajuns să poarte un nume emblematic, Dirigu', și care a creat și coordonat proiectul, de părinți, de directorul colegiului, profesor Corina Vinț, de o actriță și regizoare inspirată (și cadru didactic la UNMB), Monica Ciută… Astfel, începând cu luna noiembrie 2012 și până în seara zilei de vineri, 24 martie, când i-am descoperit eu, pe scena teatrului Evreiesc de Stat din București - partener al acestui unic și minunat proiect, alături de alte teatre ca Odeon, Excelsior și Metropolis - în premiera cu Fantoma de la operă de Andrew Lloyd Weber, Trupa de teatru a Colegiului Național de Informatică "Tudor Vianu" din București a jucat și a cântat în fața publicului nu mai puțin de șapte spectacole complexe și dificile: Bună seara, domnule Wilde!, Chirița în provincie, Romeo și Julieta, Notre Dame de Paris, Grease, Mamma mia!, Cum a fost posibil!? A fost…și desigur, va fi posibil și în continuare. Experiența și reușitele inspiră. Musicalul înaripează imaginația și încălzește inimile. Grupul liceenilor este altul, de la an la an. Și, printre ei se vor afla, de fiecare dată, in nuce, actori, cântăreți, dansatori…care vor avea puterea să scoată la lumină, vise și ambiții ascunse, într-o formulă consacrată și înnobilată în timp de o formă de spectacol, cândva extrem de populară, astăzi din păcate demonetizată și abandonată de cei mulți, aceea de TEATRU DE AMATORI.


Cei pe care i-am urmărit pe scenă în Fantoma de la operă, reprezentația pe care o comentez, o apreciez și o recomand cu cea mai mare căldură, se numesc Andrei, Ioana, Andrei, Ana, Andrei, Răzvan, Teodor, Bianca, Daria, Ioana, Andrei, Călin, Călin și Delia. Cu o excepție, Andrei Miercure, student anul I la Universitatea Națională de Teatru și Cinematografie, toți interpreții sunt liceeni. Trei dintre ei au debutat în fața mea, în roluri de anvergură - Ana Voineag în cântăreața Carlotta - sau în roluri importante - Andrei Petrescu și Răzvan Gogan, cei doi director ai Operei din Paris. Ceilalți au deja experiența scenei de musical - Andrei Miercure/ Fantoma a fost, în anii de liceu, pe rând, Jack (Bună seara, domnule Wilde), Romeo și Quasimodo. Frumoasa și talentata Ioana Scrioșteanu/ Christine Daaé a fost și ea Fleur de Lys în Notre Dame, Chris în Grease, Sophie în Mamma mia. Corpul de balet coordonat de charismatica Bianca Guțu, eleva în clasa a X-a, cea care nu numai că dansează, dar semnează și coregrafia originală și inspirată a întregului spectacol - în mod special, BRAVO pentru scena balului costumat, plin de nerv, culoare dar și tensiune ca și pentru numărul solo - umple scena de tinerețe și frumusețe. La frumusețe contribuie din plin și vestimentația imaginată de de Alina Șontea, machiajul Anei Ianov (amândouă prietene mai vârstnice ale proiectului), decorurile desenate de Ioana Stănilă (clasa a XI-a). Performanța întregii trupe este cu atât mai remarcabilă cu cât lipsa unui dirijor - s-a jucat și s-a cântat cu negativul muzical - nu a afectat curgerea spectacolului, iar corectitudinea intrărilor și a intonației mărturisesc că m-a uimit și m-a încântat. Pregătirea muzicală a fost asigurată tot de Monica Ciută, care s-a ocupat atât de mise-en-scène cât și de vocile crude care au abordat partituri complicate, cu ambitusuri largi. Aproape că am uitat că am în față liceeni, artiști amatori care, detaliu demn de reținut, au tradus ei înșiși textul musicalului.

Nu mi-e rușine să recunosc că, de multe ori, am avut lacrimi în colțul ochilor. M-au impresionat profund bucuria, dăruirea, siguranța, acceptarea propriilor limite doar din dorința de a juca și a cânta, coerența ansamblului, sinceritatea și puritatea întregului demers pe care publicul l-a răsplătit cu ovații. Nu am asistat la o producție școlară, ci la un spectacol artistic în cel mai adevărat sens al cuvântului. Un spectacol pe care l-aș revedea oricând, cu deosebită plăcere. Cum a fost, repet, cum este posibil?! Două zile mai târziu, duminică 26 martie, a avut loc o altă sărbătoare - un spectacol surpriză pregătit de elevi pentru aniversarea zilei de naștere a Dirigului lor drag. În caietul program al evenimentului am găsit, cred, câteva răspunsuri: "Tatăl meu (de suflet), Dirigu', este cel care mi-a deschis ochii și sufletul spre acest lucru nemaipomenit, numit teatru. Nu cred că am cuvinte să îmi exprim recunoștința pentru dumneavoastră…veți rămâne etern în inima mea." (Andrei Miercure, 19 ani). "Acești cinci ani mi-au completat personalitatea, conturându-mi caracterul și ajutându-mă să îmi descopăr latura artistică. Îi mulțumesc dirigului pentru o așa familie minunată și îi voi fi veșnic recunoscătoare" (Rabonia Avram, 21 ani, fostă elevă a Colegiului, astăzi studentă în anul II la Universitatea București, secția Limbi Străine - este cea care, alături de Delia Știrbu și Bianca Neagoe, s-a ocupat de traducerile songurilor și a textelor pentru toate spectacolele). "Sunt onorat că am participat la formarea echipei de teatru și că am văzut de la început, alături de Dirigu' evoluția acestui vis frumos. Aici am realizat lucruri de care nu știam că sunt capabil și m-am maturizat mai repede decât am conștientizat. Este perioada care v-a rămâne în inima mea pentru totdeauna. Mulțumesc Dirigu pentru că ați crezut în mine și mi-ați oferit această șansă." (Robert Muntean, 22 ani, fost elev al Colegiului, astăzi student la Universitatea Erasmus din Rotterdam, secția International Bussines Administration). "Teatrul a fost, pentru mine, calea descoperirii de sine. M-a învățat cum să evadez din atmosfera apăsătoare a realității și să privesc mai mult spre mine însămi. Rolurile, șansa de a urca pe scenă au conturat personalitatea mea. După patru ani am devenit un alt om." (Bianca Neagoe, clasa a XII-a). "Nimeni nu va putea vreodată să înțeleagă ce a însemnat acest proiect pentru mine. Le doresc tuturor din această lume să aibă parte de o astfel de experiență." (Andrei Angelescu, 20 de ani, fost elev, azi student în Anglia la University of Warwick). "Totdeauna v-am văzut ca pe un magician (magicianul este desigur, Dirigu' n.n.). Diferența este că îndepliniți mai mult decât trei dorințe. Vă sunt etern recunoscătoare deoarece mi-ați dat șansa să devin un artist complet." (Delia Știrbu, clasa a XI-a). "Ce etapă frumoasă, amintiri de neuitat, oameni minunați, prieteni, FAMILIA TEATRU! Mulțumesc, DIRIGU', LA MULȚI ANI!!!". (Andrei Florescu, clasa a XII-a). "Îi mulțumesc lui Dirigu' pentru că m-a ajutat să mă dezvolt armonios în acest mic glob de cristal în care azi pot întreba cu încredere: Te superi dacă nu dansezi?" (Bianca Guțu, clasa a X-a). "Pentru mine, trupa de teatru este cea mai frumoasă experiență pe care am trăit-o la liceu. Pentru aceste momente de neuitat, pentru faptul că mă descopăr cu fiecare spectacol, pentru noua familie, îi mulțumesc celui care m-a susținut mereu, Dirigu'! (Ioana Scrioșeanu, clasa a XI-a )… și cuvintele frumoase pot curge ușor, lin, mereu și mereu… Revine obsedantă imaginea Dirigu-lui, cel de la care a pornit inițiativa creării unei trupe de teatru muzical la Colegiul Național de Informatică "Tudor Vianu" din București, cel care, cu siguranță, s-a luptat din greu ca acest proiect nu numai să prindă viață ci să și trăiască, peste timp, cel care a avut puterea să mearge înainte și ajutat de cele bune să poată trece mereu mai departe, neoprit de cele rele… Dacă acest Dirig, pe lângă funcție are și un nume? Desigur: profesor de informatică Marcel Homorodean. Un om sensibil și dăruit care a reușit să transforme și să facă fericite, prin teatru, generații… Adâncă reverență.

E greu să închei un astfel de comentariu. Din fericire, Monica Ciută mi-a oferit frazele de final, pe atât de îndrăgitul și la fel de hulitul facebook pe care a postat, la ore târzii din noapte, după spectacol, poze însoțite de un comentariu: ...s-a mai inserat o zi... o seara de spectacole... copiii mei talentați, frumoși și pasionați de musicaluri și prietenii mei actori cu care povestesc tot despre muzici și epoci trecute... teatru, asta e o fericire...

Foto credit Dan Stanilă


24 martie 2017, ora 19 Teatrul Evreiesc de Stat

Fantoma de la operă

Muzica - Andrew Lloyd Webber

Libretul/versurile - Richard Stilgoe, Charles Hart

Fantoma: Andrei Miercure

Christine Daaé: Ioana Scrioșteanu

Raoul, Viconte de Chagny: Andrei Florescu

Carlotta Giudicelli: Ana Voineag

Gilles André: Andrei Petrescu

Richard Firmin: Răzvan Gogan

Ubaldo Piangi: Teodor Tănăsescu

Madame Giri: Bianca Guțu

Meg Giry: Daria Corpaci

Madame Lefevre; Ioana Ionăș

Monsieur Reyer, regizor: Andrei Lincan

Joseph Bouquet/Comisarul de poliție: Călin Maier

Funcționar la licitație: Delia Știrbu

Coordonator artistic: Monica Ciuta

Coordonator de proiect: prof. Marcel Homorodean

fantoma de la opera, vianu


vianu, fantoma de la opera
fantoma de la opera, vianu
vianu, fantoma, opera
vianu, fantoma
fantoma, vianu
vianu, fantoma
vianu, fantoma
Cristina Sârbu