În plină ascensiune, cvartetul Solartis a fost oaspete al Stagiunii de marţi seară. Recitalul din 12 ianuarie de la Sala mică a Ateneului Român a fost al doilea dintr-o serie de opt concerte desfăşurate sub genericul "Tonuri şi toane" la Palatul Şuţu, Universitatea de Muzică Bucureşti şi Academia de Muzică şi Arte. De ce "Tonuri şi toane" a explicat Sabin Penea - prim violonist al cvartetului:

"Tonuri şi toane pentru că marchează într-un fel latura noastră ambivalentă: avem "tonuri", muzică clasică, Haydn, Borodin iar pentru "toane" ne-am gândit să încercăm să provocăm publicul - şi lucrarea domnului Zabel este mai mult decât o provocare. De aceea ne-am gândit la o latură mai modernă în care să abordăm un gen de repertoriu la care lumea nu se aşteaptă precum Beatles sau Pink Floyd. Astfel, vom putea atrage publicul în sălile de concert, să-l putem obişnui cu concertele camerale, atât în spaţii oficiale cum este sala Ateneului, cât şi în concerte private susţinute în case, în cluburi... oriunde... Suntem deschişi să venim oriunde după publicul nostru... să-i luăm cu forţa."

Sabin Penea - vioara I, Ana Maria Marian - vioara II, Laura Zecheru - violă şi Andrei Niţescu - violoncel, sunt cei patru membrii ai Cvartetului Solartis - "Soare şi artă", o formaţie care în cei aproape trei ani de activitate a obţinut premii naţionale şi internaţionale, cel mai recent fiind premiul al II-lea la Concursul Internaţional de Muzică de Cameră de la Plovdiv. Am regăsit în programul celor patru muzicieni două cvartete de Haydn şi Borodin şi o lucrare în primă audiţie în România "Dance macabre" compusă în anul 2000 de compozitorul german Frank Zabel, prezent aseară la Sala mică a Ateneului Român:

"Nu este prima lucrare în istoria muzicii cu acest nume. Pentru mine Dance macabre înseamnă ciclul vieţii: de la naştere până la moarte. Cele şase părţi semnifică cercul vieţii: ne naştem, suntem copii, devenim adulţi şi în cele din urmă survine moartea pe care eu o văd ca pe un dans macabru."

Un program îndrăzneţ, dacă ne gândim la piesa contemporană interpretată de cvartetul Solartis care şi-a propus ca misiune recâştigarea publicului, pierdut de muzica clasică în ultimii ani. Şi pot să spun că publicul a ascultat cu interes toate cele trei lucrări, un public în care s-a regăsit şi mult apreciata pianistă Verona Maier:

"Cvartetul Solartis a îndrăznit să pună la cale o serie de concerte în care ei vor parcurge istoria muzicii, aşa cum aţi auzit şi în această seară: Haydn - tatăl cvartetului - a fost prezent, iar lucrarea lui Frank Zabel este o dovadă că muzica scrisă ieri pentru cvartetul de coarde intră în vederile celor patru muzicieni. Este o serie de concerte în care ei vor încerca în primul rând să câştige ceea ce cred că a constituit de-a lungul timpului atúul lor cel mai important - comunicarea cu publicul. De altminteri piesa contemporană pe care au cântat-o în această seară cred că a avut în ei nişte slujitori pentru că puterea cu care au conservat stări, cu care au reuşit să comunice cu publicul, care nu era în totalitate un fan al muzicii contemporane, a făcut linişte în sala studio a Ateneului Român. Puterea de comunicare a fost întotdeauna un un atú pentru cvartetul Solartis şi ştiu că este o coordonată pe care ei pot miza şi cu care au impresionat. Seria de concerte pe care au pus-o la cale cu siguranţă are în vedere şi şlefuirea până la detaliile care fac diferenţa între marea carieră de cvartet şi o evoluţie foarte bună uneori excepţională aşa cum este şi cea din această seară."