ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.25 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.29 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Cronici Înapoi

Sonuri de orgă la Ateneu

Publicat: luni, 3 Noiembrie 2014 , ora 11.17

După multă vreme, am avut prilejul să asistăm, sub cupola Ateneului, la un recital de orgă oferit, de asemenea după o absența mult prea îndelungată din viață noastră muzicală, de către Ilse-Maria Reich, cotată printre cei mai buni organiști de la noi până la stabilirea sa la Rottenburg, în Germania, revenind acum cu un program atractiv în care, firesc, opusurile de Bach au ocupat un loc prioritar. Lucrările pe care le-a abordat că solistă au cucerit prin manieră stilistică de factură germanică, robustă, sobră și logică, alternând secvențele virtuoze, masive, uneori cu prelungi coroane ce confereau sonorități de catedrală, cu cele estompate, de o transparență remarcabilă, dar totul perfect echilibrat, într-o construcție clară și un discurs fluent. Publicul - din păcate surprizător de restrâns - a ascultat cu reală plăcere partituri celebre sau poate mai puțin cunoscute la noi, aplaudând un demers interpretativ care a stat sub semnul pasiunii, profesionalismului și rigorii.

Concepția acelei seri a fost gândită astfel încât să alăture pagini solistice cu altele scrise pentru orgă, viola da gamba și soprană, artista colaborând cu interprete alături de care a cântat adesea, de-a lungul vremii, fie în țară, fie în Germania; o "combinație" deosebit de inspirată, aducând parfumul și atmosfera "de epocă", remarcându-se și faptul că, în general, au ales piese lente, încărcate de rugă sau meditație, așa cum au fost cele de Sieprawski, Walther sau Kuchar, desigur cu momente de contrast, orgă și viola da gamba (și tenor) îmbinandu-se excelent în dialoguri de mare finețe; Ilse-Maria Reich și Anca Iarosevici și-au intuit reciproc intențiile expresive, frazarea și linia introspectivă, asemeni relației cu soprana Georgeta Stoleriu în Iustus germinavit de Sieprawski, de o frumusețe specială. Structura diversă a inclus și două celebre Ave Maria - de Caccini, respectiv Schubert -, superbe în sine, căpătând un plus de elegantă și rafinament în tălmăcirea Georgetei Stoleriu, pe fondul discret al orgii, pentru că în final, lucrările de Krebs să readucă sonurile instrumentale, derulând secțiuni calme, reflexive sau desfășurări ample și rapide, păstrând însă permanent "linia mare" specifică muzicii de o asemenea factură.

După seria de Preludii și Fugi sau Fantezii redate cu bun gust și rigoare într-un succesiune complexă și solicitantă, parte în compania violei, protagonista a răspuns aplauzelor insistente cu două Corale de Bach, foarte diverse ca factură dar conturate impecabil, spre încântarea celor care s-au bucurat să reasculte sonurile de orgă și să (re)descopere farmecul unor partituri în care "regina instrumentelor" s-a întâlnit cu viola da gamba sau cu vocea limpede, parcă celestă, așa cum, cu siguranță, și-au imaginat (și și-au dorit) compozitorii acele bijuterii muzicale.

A fost o seară frumoasă de duminică (2 noiembrie 2014), în care muziciene de mare clasă au cântat cu sinceritate și credință, aducând spectatorilor o stare "de bine" mult așteptată.

Anca Florea