Într-o frumoasă seară de vară, în 5 iulie 2014, centrul oraşului Cluj-Napoca s-a transformat într-o imensă scenă în aer liber. O superproducţie cu spectacolul "Aida" de Verdi - titlu cu care Opera Naţională Română clujeană îşi inaugua prima stagiune, în 1920! - a fost prezentată într-un spaţiu neconvenţional, pe fundalul impresionantei catedrale catolice şi sub privirile mândre al statuii lui Mathias Rex. În faţa miilor de spectatori curioşi şi la final, încântaţi, au evoluat 10 solişti, 60 de instrumentişti, 60 de corişti, 30 de balerini dar şi peste 400 de figuranţi.

Din povestile părinţilor îmi amintesc cum scena clujeană a avut o mare tradiţie în cooptarea figuranţilor pentru marile spectacole. Şi "Aida" se numără cu siguranţă printre acestea. Studenţi sau melomani împătimiţi îmbrăcau seară de seară costumele ce li se pregăteau şi, aparănd în lumina reflectoarelor, îşi satisfăceau marea plăcere de a fi parte dintr-un spectacol de teatru liric. Când eram copil, elev la liceul de muzică din Cluj, participam şi eu împreună cu câţiva colegi interesaţi la spectacole ca "Boema", "Carmen", "Tosca", "Visul unei nopţi de vară" (Britten) sau Cavalleria Rusticana… Sunt amintiri de neuitat pe care sufletul le păstrează cu multă duioşie. Iată că astăzi, din iniţiativa directorului Operei clujene, tenorul Marius Budoiu, această tradiţie pare că se revigorează şi - surpriză! - interesul este foarte mare.

Chemările pentru figuraţie în această superproducţie cu "Aida" de Verdi au inceput cu luni în urmă: "Fii parte a acestui program artistic dedicat tuturor clujenilor!" sau "Au mai rămas 93 de costume disponibile!" au fost mesaje trimise către potenţialii interesaţi prin toate căile de comunicare posibile. Astfel, în seara de spectacol, peste 400 de figuranţi - desigur, oşteni egipteni - au defilat mândri, înarmaţi cu suliţe şi tropăind viguros în grupuri compacte. Inedit pentru oraş. Impresionant pentru public! Minunat pentru cei implicaţi!

Trei zile oraşul a fost blocat cu repetiţii apoi cu pregătirile şi spectacolul propriu-zis. Toţi au fost înţelegători, de la forurile locale - mulţumiri speciale adresate primarului Boc - până la cei implicaţi care au aşteptat ore lungi să le vină rândul să intre în scenă. Fascinante pentru cei neiniţiaţi în tainele spectacolului liric au fost posibilitatea de urmări schimbări de decor la vedere, de a putea atinge costumele şi admira machiajele interpreţilor ce se plimbau liberi în public. Interesante erau mai ales momentele în care ei, artiştii, treceau acel prag - pe o scenă, dintr-o sală ascunsă privirilor, aici absolut imaginar - dintre culise şi scena luminată de reflecoare. Acele intrări şi apoi, acele ieşiri din personaj…. O lume misterioasă, secretă, acum accesibilă tuturor… o lume de poveste, de magie…

Conceptul de superproducţie nu se sprijină doar pe sutele de figuranţi ce defilează în "Triumfal". Pe scenă ard focuri decorative în recipiente generoase din metal. Efectul a fost din ce în ce mai puternic, odată cu lăsarea întunericului. Apoi, în acelaşi "Triumfal" defilează trei - poate chiar patru perechi de cai struniţi ferm de călăreţi experimentaţi - mulţumiri poliţiei clujene. Să nu uit impresionanta ambarcaţiune parcată pe o stradă laterală - alături de care mulţi s-au fotografiat - şi care şi-a îndeplinit cu success datoria de a o aduce pe Amneris la templul de rugăciune aflat pe malurile Nilului. Iar la sfârşit un strălucitor foc de artificii...

Incontestabil, acest spectacol cu "Aida" în aer liber propus de Opera Naţională Română din Cluj-Napoca a fost un eveniment monden major. L-au apreciat aşa cum se cuvine şi numeroşii turişti aflaţi în trecere prin oraşul de la poalele Feleacului. Maestrul italian David Crescenzi a stăpânit orchestra şi cântăreţii cu mâna fermă şi experimentat. Opera şi-a aruncat în joc toate forţele artistice şi a câştigat acest demers deloc uşor. Admir curajul şi iniţiativa organizatorilor şi îmi propun să prezint doar aspectele pozitive. Nereuşitele nu ţin de artă, ci de… tehnică, mai ales de sonorizare aşa că, în acest moment, nu mă interesează prea tare. Dacă acest tip de spectacol va deveni o tradiţie, experienţele repetate vor atenua minusurile începutului. Şi rămâne doar bucuria unei trăiri unice, intensă şi senină, pentru care clujenii trebuie să fie recunoscători muzicienilor lor.

Invitaţi:

Dirijorul David Crescenzi din Italia

Soprana Dragana Radaković şi baritonul Ştefan Ignat

Distribuţie:

Dragana Radaković - Aida, sclavă

Hector Lopez - Radames

Andrada Ioana Roşu - Amneris

Petru Burcă - Ramfis, Marele Preot

Ştefan Ignat - Amonasro

Andrei Yvan - Regele Egiptului

Samuel Druhora (invitat) - Un mesager

Corina Păştean - Marea Preoteasă

Solişti balerini:

Daniela Drăguşin, Lucian Bacoiu;

Dorina Lucaciu, Dalia Costea, Romulus Petruş

Anghel I. Arbore - Regia artistică

Valentin Codoiu - Adaptarea scenografică după scenografia originală creată de Silviu Bogdan

Gabriela Taub Darvaş - Coregrafia

Corneliu Felecan - Dirijor cor

Anca Opriş Popdan - Asistent Coregraf

Dan Lupea - Asistent regia artistică şi Regie scenă culise