Arhivă : Cronici Înapoi

Începe turneul 'Stradivarius'

Publicat: luni, 7 Mai 2012 , ora 11.11
După ce am întâlnit în ziare afișul turneului "Stradivarius - Obsesii", după m-am lovit în nenumărate rânduri de comunicate de presă care anunțau iminenta începere a acestuia, am primit invitația de a asista în 3 mai 2012 la Sala de Operă a Universității Naționale de Operă din București, la o avanpremieră a spectacolului, moment care a ținut de fapt locul unei conferințe de presă tradiționale. Eram foarte curioasă, deoarece din ce am văzut până acum în 2012 ne este propus un spectacol cu totul nou.

Alexandru Tomescu va combina muzica clasică și teatrul nonverbal cu participarea actorilor Ana Pepine și Paul Cimpoieru.


Dans și teatru non-verbal

În obscuritatea de păcură a sălii s-a aprins un reflector, care i-a căzut lui Alexandru Tomescu pe umeri, ca o mantie. Din liniștea sălii s-au întrupat primele acorduri ale Sonatei I de Eugene Ysaye, care ne-au deschis, cel puțin două lumi paralele, exact ca într-un roman în care există mai multe planuri narative care comunică între ele, muzica lui Ysaye a întruchipat mai multe sfere. Cea dintâi ar fi cea imaginată de actorii Paul Cimpoieru și Ana Pepine. Cei doi au presărat discursul sonor cu gesturi expresive, cu simboluri și metafore care incitau imaginația și te provocau să ieși din marasmul cotidian. Cei doi tineri înfățișează lupta artistului cu propriile idei, obsesia lui pentru perfecțiune.

În timpul Sonatei a II-a de Eugene Ysaye, dedicată lui Jacques Thibaud, am putut urmări lupta dintre violonist și vioară adusă la viață printr-o foarte ingenioasă idee: teatrul de umbre, un mijloc care a accentuat misterul obsesiilor artistului. În spatele unui ecran era proiectată o vioară în corpul căreia se putea vedea silueta Anei Pepine, sufletul instrumentului, care îl invită pe violonist, Paul Cimpoieru, la un dans pe rând agitat sau lin.


…Și muzica…

Dar pentru că la începutul acestei cronici vorbeam de mai multe lumi, aș vrea să mă refer acum la Alexandru Tomescu și la muzica lui Ysaye. Aceste sonate pentru vioară solo sunt de o poezie și de o forță copleșitoare, dar și de o dificultate formidabilă, căreia Alexandru Tomescu îi face față. Cred că după maratonul paganinian de anul trecut, nu poate exista ceva care să îi pună vreo piedică acestui violonist.

Pe Stradivariusul cântat de Alexandru, sub arcușul artistului, muzica lui Ysaye are strălucirea și spectaculozitatea necesare, de aceea nu pot să nu recomand acest spectacol, al cărei concept îi aparține Ioanei Drăgulinescu. Ineditul ideii este susținut de artiști primă mână, Alexandru Tomescu, Ana Pepine și Paul Cimpoieru, care pot fi urmăriți la Opera Națională București, în data de 29 mai.

Pentru a fi la curent cu itinerariul turneului, intrați pe pagina de web a acestuia www.turneulstradivarius.ro.

Petra Gherasim