Recitalul susţinut în 6 noiembrie 2012 de pianistul rus Boris Berezovski a fost un moment pe care Radio România Muzical nu îl putea rata, aşa că m-am bucurat să pot asista la eveniment şi să îl ascult pe cel care a fost supranumit "vrăjitorul pianului". L-am întâlnit pe Boris Berezovski în Concertul nr. 1 pentru pian de Piotr Ilici Ceaikovski, iar apoi, dacă vă amintiţi a fost prezent în cadrul Festivalului Internaţional George Enescu, atunci când pianistul a interpretat Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Johannes Brahms.

Nu l-am văzut însă pe Berezovski niciodată pe viu într-un recital solo şi eram cu atât mai curioasă, cu cât i-a declarat Monicăi Isăcescu într-un interviu exclusiv pentru Radio România Muzical, că, citez: "În acest recital pot arăta ce-mi place cu adevărat". Programul a fost unul variat din orice perspectivă l-ai privi. Ce-i drept, concordanţa între ce a cântat pianistul şi ce a fost anunţat de către organizatori a fost probabil de maximum 20%. Erau în caietul de sală omise lucrări, precum Gaspard de la nuit de Ravel, Mephisto Vals de Liszt şi multe altele, dar asta nu contează atât de mult, pentru că însuşi faptul de a-l asculta pe Berezovski este un privilegiu. Oricum, pianistul a anunţat fiecare piesă în parte şi ne-a plimbat de la bine conturatele partituri brahmsiene, la efluviile muzicale ale lui Ravel, apoi la muzica rusească, apoi la tumultuosul Liszt. De la Gaspard de la nuit cel întunecat, dominat de poemele lui Aloysius Bertrand, la scânteietorul vals al lui Mephisto, de la Brahms, la Gershwin. Toate au fost interpretate cu mult temperament, cu o forţă extraordinară. Fiecare frază căpăta o expresivitate aparte în limbajul pe care şi l-a definit pianistul, unul puternic individualizat şi consistent.

Iată şi o opinie a unui ascultător din sală:

"Mi-a plăcut foarte mult pianistul, are o forţă extraordinară, dar lasă să se întrevadă o sensibilitate extraordinară şi un mare rafinament. Chiar mi-a plăcut pianistul foarte mult."