Opera de Stat din Berlin a găzduit în Duminica Paştelui (4 aprilie 2010) un concert cu lucrări de Pierre Boulez, compozitor care a împlinit pe 26 martie 2010 vârsta de 85 de ani. Pe afiş s-au aflat trei lucrări din perioade diferite ale creaţiei sale, sub bagheta dirijorului Daniel Barenboim şi a compozitorului.

Prima lucrare din program, Messageesquisse pentru violoncel solo acompaniat de alte 6 violoncele, a fost scrisă pentru aniversarea de 70 de ani a dirijorului Paul Sacher, al cărui nume este încriptat în motivul de 6 sunete generator al întregii lucrări. Compusă la sfârşitul anilor '70, lucrarea se îndepărtează de serialismul abordat de Boulez în anii '50, cu un limbaj mai deschis şi direct orientat. Avându-l la pupitrul dirijoral pe Daniel Barenboim, interpretarea a reliefat cu success contrastele agogice şi dinamice, mişcarea perpetuă şi spaţializarea sunetului prin intermediul celor 6 violoncele. Acestea au acompaniat linia sonoră a violoncelului solist, în rolul căruia a evoluat Hassan Moataz El Molla.

Datată 1997, lucrarea Anthemes 2 pentru vioară solo şi live electronics a prezentat un exemplu de combinare a sunetului instrumental tradiţional cu procedee electronice. Realizată în colaborare cu Institutul IRCAM din Paris, fondat de Boulez, interpretarea lui Michael Barenboim s-a evidenţiat prin structurile melodice clar definite, ce au reuşit împreună cu ecoul produs de bandă să obţină efectul de spaţializare scontat.

Prezent în sală pe parcursul concertului, Pierre Boulez a adoptat în final postura dirijorală pentru a conduce lucrarea care i-a adus faima în anii '50, Le Marteau sans Maitre. Utilizând 3 poeme suprarealiste de René Char şi o serializare a tuturor parametrilor muzicali, lucrarea a revoluţionat convenţiile orchestraţiei prin cele două grupuri instrumentale atipice utilizate: cvartetul format din flaut alto, violă, chitară şi voce de alto şi grupul instrumentelor de percuţie. Am avut ocazia de a asculta o interpretare de referinţă, cu altista Hilary Summers, al cărei ambitus, precizie intonaţională şi sensibilitate au cooperat în mod ideal cu indicaţiile interpretative oferite de Pierre Boulez. Gesturile dirijorale precise şi experienţa muzicienilor au captat întreaga atenţie a publicului, prin momente de tensiune şi relaxare, construcţia frazelor a formei muzicale sau instrumentalizarea vocii din finalul lucrării.

Nu a fost însă o ocazie unică de a admira muzica şi personalitatea compozitorului francez, deoarece un nou concert aniversar va avea loc în luna septembrie 2010în cadrul Zilelor muzicii de la Berlin.