... În anticamera "de odihna" din spatele scenei, pe spatarul unui scaun se afla haina neagra, de recital, în care avea sa evolueze tânarul pianist, în timp ce el îsi exersa degetele pentru marea confruntare...
Christian Theodoru Ilie, nascut în anul 1991 la Craiova, este acum în clasa a XI-a la Liceul de Arta "Ion Vidu" din Timisoara sub îndrumarea prof. Tatiana Arteni. La ora actuala, "pianul este o parte din el, o prelungire a sa", dupa cum marturisea, iar ajungerea la aceasta situatie s-a petrecut prin studiu, prin pregatiri pentru aparitii în fata publicului (în recitaluri la Craiova, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Timisoara), sau pentru competitiile la care s-a prezentat si a fost premiat (la Galati sau Sibiu)

Între clasic si romantic...
Iubitorii muzicii aflati în sala au ascultat mai întâi Sonata în Do major nr.21 opus 53 dedicata Contelui von Waldstein de Ludwig van Beethoven. Au fost redate, nelinistea furioasa a partii I, Allegro con brio, asteptarea din Introduzione-Adagio molto, jovialitatea ludico-dansanta a Rondo-ului-Allegro si bucuria pura a Codei-Prestissimo, cele trei sectiuni ale partii a II-a, pianistul abordând cu luciditate dificultatile tehnice ale lucrarii. Ce a urmat a fost din zona virtuoz-romantica. Pagini din Liszt, Chopin si Rahmaninov au fost aranjate într-un ad libitum al diversitatii. Astfel, Christian Theodoru Ilie a cântat piesa nr.5, "Orage" din Suita I, "Elvetia" a ciclului "Ani de pelerinaj" de Franz Liszt (lovire din toate partile cu diferite forte...a sufletului), continuând cu Nocturna opus 27 nr.1 "Les Plaintives" (înnourare, glorie temporara, tensiune), trecând apoi la caracterul semet dansant al Polonezei nr. 2 de Franz Liszt, la exprimarea fortei acordice si a melancoliei melodieii ruse din Preludiul opus 23 nr.5 de Serghei Rahmaninov, pentru a încheia cu dantelaria perlata din "La Campanella", nr.3 din Studiile dupa Paganini, din nou de Franz Liszt.

Individualitate...
Christian Theodoru Ilie intra, categoric, în rol, si se simte bine în creatiile alese. La aceasta vârsta, îl caracterizeaza "mirajul vitezei rafinate". Expresivitatea sa înclina spre miscari de necrezut, (într-un zbor pretios), ale degetelor pe clape, cresterile venind mai ales din zona repeziciunii, decât din cea a intensitatii. El a realizat ce si-a propus înainte de concert: "sa transmita toata energia, de care simte ca publicul are nevoie."...Iar trandafirii ce i-au fost oferiti, au fost alesi, parca, special pentru a se asorta cu impecabilul papillon bordo, pe care il purta... O grija a bunului gust, a rafinamentului complet, vizual-auditiv, a artistului care apare pe scena într-un, totusi, spectacol. (Specto, spectare - a privi)