Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii

Publicat: vineri, 2 Februarie 2024 , ora 15.24

Demarate în perioada pandemiei, lucrările pentru restaurarea Palatului Cantacuzino s-au oprit. Detalii despre proceduri, buget și starea actuală a clădirii ne oferă Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Lucrările pentru restaurare Palatului Cantacuzino s-au oprit deocamdată. Domnule Trâmbaciu, v-aș ruga să ne explicați contextul în care s-a ajuns la această situație.

Practic, contractul cu firma de execuție a expirat, în contextul în care s-a reușit de către aceasta să execute doar 25% din lucrări. Și, mai mult decât atât, antreprenorul general a intrat în insolvență acum aproape un an.


Care sunt procedurile ce vor urma în viitorul apropiat?

Noi ne-am luat toate măsurile în așa fel încât să protejăm, în primul rând, monumentul istoric. Iar, în al doilea rând, să evaluăm corect și să luăm măsurile inclusiv juridice care se impun împotriva celor vinovați de această stare de fapt și, în același timp, pentru reluarea restaurării monumentului astfel încât, în doi ani de acum înainte, să ajungem la final și să facem recepția lucrărilor. După cum v-am spus, nu am prelungit contractul de execuție, el a expirat.

Avem garanția de bună execuție păstrată și este executată, este într-un cont la dispoziția noastră; practic, s-a reținut un procent în fiecare lună astfel încât să avem bani în cazul în care apar neplăceri - ceea ce, din păcate, s-a întâmplat. Din acești bani de garanție de bună execuție realizăm punerea în siguranță și conservarea lucrărilor deja efectuate. Am făcut rapid o procedură și în zilele următoare se va semna contractul pentru realizarea acestei puneri în siguranță. Tot procesul va dura nu mai mult de o lună și jumătate (acesta fiind termenul contractual). În paralel, mergem cu evaluarea lucrărilor executate nu numai din punct de vedere contabil - noi avem foarte clar ceea ce s-a plătit; s-au plătit doar lucrări care s-au executat cu adevărat și am evaluat lucrările care s-au executat, printr-o comisie formată din membri ai Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Din fericire, lucrările care s-au executat până în acest moment, chiar dacă într-un procent mic (25%) nu prezintă probleme și sunt lucrări executate conform legislației și în regulă. Mai mult decât atât, în paralel facem un stadiu fizic al lucrărilor (în acest moment se contractează experții pentru acest lucru), astfel încât după punerea în siguranță a lucrărilor executate să putem să procedăm la următoarea etapă, și anume licitația pentru încredințarea contractului de proiectare și execuție pentru restul lucrărilor ce urmează a se executa la Palatul Cantacuzino, până la finalizare.


Lucrările pentru conservarea stadiului în care se află acum clădirea... ce presupune acest stadiu de siguranță?

Sunt mai multe lucrări care presupun asigurarea unui anumit climat, respectiv o anumită temperatură, în interiorul cădirii, să nu pătrundă umezeală, să se acopere și să se protejeze componentele artistice, să se pună în siguranță lucrările deja executate, clădirea să fie acoperită ca să nu pătrundă intemperii ale vremii. Despre astfel de lucrări este vorba.


Spuneați că până acum s-a realizat un procent de 25 % din lucrările necesare.

S-au plătit 25%.


Și s-au și realizat 25%?

Da. 25 % din lucrările prevăzite în proiectul inițial.


Cât au costat până acum lucrările și care este bugetul alocat în general unor astfel de proiecte?

Lucrările au costat 8.839.000 de lei fără TVA, atât s-a plătit până în acest moment. Proiectul, în total, este în valoare de aproximativ 8.000.000 de euro. O să vedem după ce facem actualizarea, studiul de fezabilitate și actualizările legate de cursurile valutare și inflație. Iar aceste 8,8 milioane de lei care s-au plătit reprezintă 25% din valoarea totală a proiectului.

La restaurarea monumentelor istorice este greu de făcut o medie, pentru că monumentele istorice diferă foarte mult de la unul la altul. Vă pot da exemple, ca instituție care am făcut foarte multe monumente istorice, prețul mediu la Palatul Culturii din Iași a fost 2.000 de euro/mp, la Muzeul Național de Artă a fost ceva mai scump de 2.000 de euro/mp... este în funcție de numărul de componente artistice care se află în cadrul monumentului istoric. Și, mai mult decât atât, este legat și de surprizele pe care le avem în momentul în care se realizează consolidarea monumentelor istorice pentru că, în momentul în care se sapă și se vine cu sprijiniri și cu cimentări și cu alte soliții de consolidare, pot apărea surprize deoarece clădirile sunt vechi.


Spuneați că ați dori ca în următorii doi ani să fie redat în folosință? Cât de fezabil este acest termen având în vedere faptul că în trei ani s-a ajuns la doar 25% din stadiul final?

Au fost doi ani și jumătate, atât a fost contractul. Ar fi trebuit să se facă 100%. Consolidarea este finalizată în proporție de 90%. Din punctul meu de vedere, este un termen fiabil. Bineînțeles, depinde și de cât de mult va dura licitația, pentru că știți foarte bine că într-o procedură de licitație pot apărea surprize care să prelungească termenul.

Noi sperăm să semnăm un contract cât mai repede cu o firmă care să nu mai aibă problemele pe care le-a avut cea dinainte și specializată pe monumente istorice, astfel încât să putem să finalizăm în doi ani totul.


Acest procent, 90%, spuneați că este vorba despre lucrările structurale, despre partea structurală?

Da, sunt lucrările de consolidare a clădirii, care sunt atât subterane, cât și supraterane. Din punctul nostru de vedere, constructorul putea să finalizeze total lucrările de consolidare. Nu a făcut-o din motive imputabile doar lui. Cu toate astea, 90% din lucrările de consolidare sunt realizate în acest moment. Iar clădirea din spate, anexa, este aproape finalizată complet.


Îmi puteți spune care sunt aceste motive imputabile doar constructorului?

Faptul că nu s-au umplut cu ciment canalele săpate de către constructori deși puteau să facă lucrul acesta... Răspunsuri la aceste întrebări vom primi în instanță, cu siguranță. Din punctul meu de vedere, lipsa resurselor financiare ale constructorului poate să fie un răspuns, pentru că în momentul în care o firmă este în insolvență, indiferent că noi plătim situația de lucrări, banii care se duc către firmă nu mai sunt controlați de către firma respectivă, ci de către un administrator special, judiciar. Iar banii aceia, într-o primă etapă, probabil că se duc către creditori, către cei față de care trebuie să își acopere datoriile.


Spuneați că anexa, Casa Enescu din spate, este aproape gata?

Structural, este gata. Acoperișul învelitoarea au pus-o de două ori și nu au pus-o la calitatea care trebuia și nu le-am decontat-o; urmează să fie retușată. Mai sunt necesare lucrări la interior.


Voiam să știu, fiind vorba și de obiecte artistice - ne referim aici la fresce, la statui, la detalii arhitecturale ce necesită până la urmă aportul unor restauratori - cât de realistă este orice fel de estimare?

În cadrul procedurilor de licitație pe care noi le organizăm, cum a fost cazul și în procedura anterioară, care a fost câștigată în instanță de către constructorul care a intrat în inslovență, noi solicităm ca obligatoriu pentru firma care vine la licitație să beneficieze de specialiști atestați pe monumente istorice, pe fiecare specialitate în parte. Astfel, dacă avem piatră, trebuie să existe specialiști restauratori în piatră, dacă avem lemn - specialiști restauratori în lemn, ș.a.m.d. În acest moment, restaurarea componentelor artistice se face în două feluri principale. Unele sunt cele care nu pot fi demontate și care se restaurează pe loc, în cadrul șantierului, iar altele, care se demontează, se duc în laboratoare, se recat și se montează la loc.

În momentul acesta, avem procese verbale întocmite pentru tot ceea ce s-a demontat și s-a dus în laborator. Din fericire, s-a dus în laboratorul unor specialiști adevărați și atestați pe monumente istorice care le țin în siguranță și, în baza unor procese verbale, le vor ține în continuare acolo până se vor restaura final. Iar cele care sunt în cadrul clădirii nu au suferit stricăciuni și se vor putea reface.

O restaurare poate să coste 2.000 de euro/mp sau poate să coste 10.000 de euro/mp, în funcție de gradul de detaliu în care se vrea să se intre în restaurarea monumentelor istorice. În cazul acesta, al Palatului Cantacuzino, restaurarea este una medie, așa cum a fost avizată de către Comisia Națională a Monumentelor Istorice.


Vor fi schimbări aduse acestei clădiri? Este vorba doar despre restaurare sau va fi și un proces de modernizare?

Nu există nici un proces de modernizare. Restaurarea are niște reguli foarte stricte care sunt avizate de foarte multe comisii, urmărite și supravegheate numai de către specialiști atestați. Practic, ceea ce-ți dorești să se facă este aducerea clădirii exact la forma inițială. Bineînțeles, dacă putem să le numim modificări, pe partea de instalații, de exemplu, este evident că se va trece la sisteme de încălzire, ventilație etc. moderne, dar toate făcute în așa fel încât să nu modifice în nici un fel aspectul clădirii și sub stricta supraveghere și avizare a specialiștilor pe monumente istorice.


Există cumva discuții în privința Ateneului Român? Există voci care spun că ar necesita o anumită restaurare.

Deși nu sunt abilitat să dau aceste informații, pot să vă spun că da. Ministerul Culturii are în vedere... prin aceste acorduri cadru de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Ministerul Culturii a reușit să restaureze marea majoritate a instituțiilor din subordinea sa. Pornind de la Teatrul Național, Biblioteca Națională, Opera Națională, Muzeul Național de Artă, Palatul Culturii de la Iași etc. Sunt multe, peste douăzeci.

Au mai rămas de restaurat câteva, care sunt în acest moment în licitație pentru proiectare, dintre care Muzeul Național de Istorie sau Teatrul din Cluj, precum și Teatrul nou din Iași. Și, în aceste zile chiar, s-au pornit discuții pentru un nou acord cadru de împrumut prin care să se restaureze restul clădirilor nerestaurate rămase în subordinea Ministerului Culturii, dintre care și Ateneul din București, Ateneu care a beneficiat prin anul 2004-2005 de o restaurare amplă dar care, în acest moment, are niște probleme pe partea de coloane, pe partea de instalații, poate și câteva la nivel de învelitoare, lucruri de care Ministerul Culturii este preocupat și pe care le va rezolva în anii următori.

Interviu realizat de Petre Fugaciu