Joi și Vineri, 11 ianuarie și, respectiv, 12 ianuarie 2024 Orchestra Filarmonicii "George Enescu" se va afla sub conducerea lui Cristian Măcelaru într-un concert dedicat memoriei lui George Georgescu, cel care s-a aflat la conducerea instituţiei bucureștene între anii 1920-1944 și 1954-1964. Cu acest prilej Ioana Rațiu Răileanu, fiica regretatului maestru, a stat de vorbă cu Ioana Țintea.

Doamnă Ioana Rațiu Răileanu, anul acesta se împlinesc 60 de ani de când tatăl dumneavoastră, reputatul dirijor George Georgescu s-a stins din viață. Cu acest prilej, Filarmonica „George Enescu”, instituția pe care a condus-o timp de decenii îi dedică maestrului George Georgescu cele două concerte din această săptămână. Ce însemnătate au pentru dumneavoastră aceste evenimente?

Aceste evenimente au o enormă importanță și mulțumesc maestrului Marin Cazacu, directorul filarmonicii, care știe să cultive memoria valorilor din muzica românească și a avut inițiativa acestei comemorări. M-a sprijinit total. M-am gândit că este o ocazie interesantă, ca să pot retrasa momentul cheie din viața și activitatea tatălui meu prin organizarea unei expoziții în foaierul Ateneului. Obiectivul, foarte dificil, pentru că alegerea esențialului dintr-o viață atât de bogată în concerte, festivaluri, opere și arhivele mele fiind foarte bogate, a trebuit să concentrez informația în 15 panouri care acoperă o scurtă biografie, studiile la București și Berlin, mentorii, filarmonica română între '20 și '44 și '54-'64, când a fost directorul general și bogata activitate în străinătate, care este puțin cunoscută în România. Apoi, cele trei mandate ca director al Operei Române, aproape ignorate chiar la opera română și prietenia cu George Enescu, tinerii pe care i-a încurajat și i-a promovat, în special Dinu Lipatti și Valentin Gheorghiu și finalul fiind participarea lui la primele festivaluri Enescu în '58 și '61. Mesajul meu pentru crearea acestei expoziții este acela că George Georgescu s-a dedicat total filarmonicii române, care a fost ca și copilul lui și pe care a vrut să o aducă la o excelență și la o recunoaștere internațională, făcând din filarmonică marca de excelență a României.

Cu acest prilej se lansează și un disc cu înregistrări realizate de Orchestra Filarmonicii Cehe dirijată de George Georgescu produs de Editura Muzicală. V-aș ruga să ne oferiți mai multe detalii despre acest album.

Aceste înregistrări au fost făcute în anii '50 de Supraphon, cu orchestra cehă, solist Valentin Gheorghiu. Aceste înregistrări au fost reluate în 1999 la Paris de casa de discuri Dante Lys și în anii 2010 de Tobu Recordings pentru Japonia. Cu ocazia acestui concert este foarte important să fie măcar un disc cu tata prezent la eveniment. Și atunci am decis să fac cunoscută, pentru prima oară în România, Simfonia a VII-a de Beethoven și poemul Moarte și transfigurație de Strauss, concertele cu Valentin Gheorghiu, Liszt și Rahmaninov pe temă de Paganini fiind deja publicată, dar o reeditare nu face decât să aducă o rememorare a marelui nostru pianist. Este interesant de știut că în această perioadă, în anii '50, după epurarea lui în '47, tata, George Georgescu, nu a mai avut dreptul să mai dirijeze pe viață. Datorită lui George Enescu, George Georgescu a putut să redirijeze numai în 1947, în România, vreau să spun, redevenind director general în 1954 până în 1964, când a murit. Dar, foarte curios, i s-a permis să onoreze contractele în străinătate, chiar din 1945 și a avut în paralel cu România concerte la Viena, Berlin, Florența, Maggio Fiorentino, Festivalul de Salzburg și Cehoslovacia printre altele. Succesele concertelor în Cehoslovacia a determinat casa de discuri Suprahon să-i propună înregistrarea a două CD-uri cu concertele date în Cehoslovacia, cu el și cu Valentin Gheorghiu. Acest disc, mă bucur foarte mult că îl pot oferi publicului român și să îl onorez, atât pe tata, cât și pe Valentin Gheorghiu.