Sâmbătă, 14 ianuarie, a avut loc prima ediţie a Galei Premiilor "Musicrit", organizată de Uniunea Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România. Premiul pentru proiecte culturale i-a revenit proiectului Case de muzicieni. Mai multe detalii aflăm de la Monica Isăcescu, iniţiatoarea demersului, intr-un interviu oferit Ioanei Ţintea.

Monica Isăcescu, sâmbătă 14 ianuarie, în cadrul primei ediții a Galei Premiilor Musicrit ați primit Premiul pentru proiecte culturale. Ce însemnătate are această distincție pentru dumneavoastră în calitate de coordonatoare a proiectului Casei de muzicieni?

Evident că a fost o mare bucurie și îi sunt recunoscătoare pentru acest lucru doamnei Luminița Arvunescu, președinta Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România, care ne-a oferit acest premiu. A fost o validare a ideii ce a stat de la bun început la baza proiectului Casei de Muzicieni și aceea de a crea un site pe care să se regăsească, pentru început, casele în care au locuit marii muzicieni ai Bucureștiului, pagini biografice ale acestor muzicieni, pagini cu descrierile arhitecturale ale caselor respective și un capitol de care sunt foarte mândră, al Mărturiilor, în care cei care i-au cunoscut pe muzicienii evocați ne povestesc despre atmosfera care exista în casele respective, saloanele de muzică, întâlnirile interesante ale intelectualității românești care aveau loc în aceste case. Deci revenind, evident este o mare bucurie acest premiu și o nouă validare după cele pe care le-am primit din partea Ordinului Arhitecților din România, ARCUB și Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara.

Cu cine ați colaborat pentru acest proiect?

Proiectul Case de Muzicieni se bucură de participarea unei echipe de profesioniști, pe o parte dintre ei îi cunoașteți pentru că sunt muzicologi și realizatori de emisiuni la Radio România Muzical, în primul rând, Ștefan Costache, colegul meu, împreună cu care am pornit acest demers, apoi Ioana Marghita, Larisa Clempuș, Andreea Kiseleff și Petre Fugaciu. Din partea echipei de arhitecție i-aș numi pe Andreea Chircă, cea care semnează descrierea arhitecturală a caselor din București și pe Gabriela Domokos-Pașcu și Maja Bâldea, arhitectele din Timișoara, apoi arhitecții și fotografii Andrei Mărgulescu și Ovidiu Micșa, care au documentat din punct de vedere vizual site-ul și bineînțeles, web-designer-ul Daniel Ivașcu, care a structurat site-ul nostru. Și pentru că site-ul Casei de Muzicieni are și o versiune în limba engleză, de traduceri s-a ocupat Maria Monica Bojin.

Anul trecut, proiectul Casei de Muzicieni a obținut și o dimensiune națională. La Timișoara ați lansat harta ilustrată a caselor de muzicieni. Aveți în plan și pentru București o asemenea hartă?

Da, într-adevăr, începând de anul trecut s-a alăturat echipei noastre arhitecta și ilustratoarea Ana Bănică, o colegă cu un talent absolut special, care a realizat ilustrațiile caselor din proiect. Parte dintre ele s-au regăsit deja pe harta orașului Timișoara, pe care am lansat-o la sfârșitul anului trecut și în curând, vom lansa harta orașului București, pe care veți descoperi peste 60 de case, săli de spectacol și instituții muzicale desenate de Ana Bănică.

Cum vă doriți să se dezvolte pe viitor proiectul Casei de Muzicieni?

Sigur că intenția noastră este să dezvoltăm cât mai mult acest proiect, să ajungem în principalele orașe ale României, pentru că fiecare dintre ele are o cultură muzicală și o istorie care merită a fi cunoscute și perpetuate, dar deocamdată prefer să mă opresc aici și să dezvălui noutățile la momentul potrivit.