Doamnă Ioana Voicu-Arnăuțoiu, la Editura Ars Docendi a fost publicat și cel de-al doilea volum din seria Muzicieni români - Biografii ascunse în arhive, pe care îl semnați. Volumul cuprinde scrieri despre pianista Florica Musicescu, dirijorul Antonin Ciolan, pianistul Mîndru Katz, compozitorul Richard Oschanitzky, dirijorul Sergiu Celibidache și compozitorul Constantin Silvestri. Ce perspectivă ne oferă aceste texte despre muzicienii români?

Perspectiva documentelor, așa cum spune și titlul volumului, documente din arhiva CNSAS. Mă ocup de mulți ani de studierea biografiilor neștiute ale muzicienilor noștri și am ajuns la acest al doilea volum. Sunt foarte multe lucruri noi pentru că s-a mai scris, de exemplu despre Antonin Ciolan, dar mai puțin despre ceea ce i s-a întâmplat lui după terminarea celui de-al doilea Război Mondial. Cred că nu se știu încă prea multe lucruri despre Florica Musicescu, profesoară mult admirată și mult iubită de elevii săi. De asemeni, despre Richard Oschanitzky, a cărei carieră a fost pur și simplu întreruptă, atunci când a fost exmatriculat din Conservator. Sunt nume pe care este bine să le privești din această perspectivă, a unei biografii pe care nu am avut cum să o știm zeci de ani, dar pe care o descoperim acum și bineînțeles este bine să o cunoaștem și să o privim cu atenție, pentru că sunt multe lucruri care pot fi reevaluate în biografia lor ca muzicieni.

Având în vedere că scrierile sunt elaborate pe baza documentelor păstrate în dosarele fostei securități. Cum ați integrat conținutul arhivelor, efectiv, în volum?

Am pornit de la documente, dar bineînțeles am căutat să citesc, dacă nu tot, cât de mult am găsit că s-au scris despre ei articole, alte cărți. Ca de exemplu, la Florica Musicescu sau la Silvestri au fost cărți care s-au scris în anii '80, în anii '70. Deci, am căutat să integrez această biografie necunoscută, în biografia care era deja știută, sau, mai bine zis, să o completez pe aceasta. Nu este prea ușor să scrii după documente, pentru că tot timpul trebuie să ai în vedere că ele sunt elaborate destul de sec. Cei care le scriau, ofițerii de securitate, nu erau interesați să dea prea multe amănunte, erau interesați să sublinieze anumite lucruri, respectiv, cele care făceau din acești oameni niște potențiali vinovați, ca să spun așa, și să-și argumenteze faptul că ei erau urmăriți și trebuiau urmăriți.

Nu este prima publicație a dumneavoastră de acest fel. Ca să realizăm o trecere în revistă, care sunt muzicienii despre care ați scris până acum?

În primul volum am scris despre George Enescu, Mihail Jora, Paul Constantinescu, Alfred Alessandrescu, George Georgescu, deci pleiada aceasta de muzicieni de primă mărime, între ei fiind o conexiune. Erau, în general din aceeași generație sau erau foarte legați de George Enescu. Dosarul lui George Enescu a fost primul pe care l-am văzut, un dosar impresionant, păstrat în arhiva SIE. Ei au făcut parte din primul volum. În acest al doilea volum am continuat să scriu despre alți muzicieni, despre interpreți, cum este Mîndru Katz, un om cu o poveste absolut dramatică. El practic a dispărut din viața muzicală românească, făcând o carieră internațională remarcabilă. Acest al doilea volum întregește cumva primul volum și aduce și două studii traduse în limba engleză, ele au fost deja publicate în Musicology Today, respectiv cel despre Sergiu Celibidache și Costantin Silvestri și unul și celălalt au fost subiectele unor cărți pe care eu le-am publicat cu prilejul centenarului nașterii lor, dar cred că în afara cărților la care nu știu cât public a ajuns să le citească, mi s-a părut interesant să le mai semnalez o dată aceste biografii și mai ales să-i îndemn pe oameni să citească mai mult, poate pe site-ul www.muzicieni-in-arhiva.ro, în care cei despre care am scris până acum se regăsesc.

În final, am dori să ne spuneți, cât a durat procesul de documentare și de accesare a dosarelor de arhivă, până la publicarea produsului finit?

A durat destul de mult. Eu sunt cercetător acreditat din 2003, cu două teme de cercetare, una fiind cea despre muzica românească, tocmai pentru că vă spuneam înainte, fiecare biografie include o documentare, cărți, articole care au fost scrise și la care am vrut să ajung și pe care a trebuit să le parcurg, să le compar și mai ales să le compar cu ceea ce spuneau documentele. Deci, este un proces destul de laborios. Au trecut mulți ani și de la publicarea primului volum, până la publicarea celui de-al doilea, tocmai pentru că am vrut să am surse cât mai multe și cât mai sigure. Acum, dacă tot dorim să știm lucruri mai multe despre biografia lor, să avem o imagine cât mai completă. De asemeni, documentele de la arhivele naționale sunt foarte importante, adică sunt multe dosare care privesc Uniunea Compozitorilor sau chiar un compozitor anume. Este un proces mai complicat de cercetare, nu numai a dosarelor și documentelor din arhiva fostei securități care sunt acum la CNSAS.