"Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" - cel mai important eveniment dedicat muzicii contemporane din România - revine, după o pauză de un an cauzată de pandemie, cu o ediție plină de surprize sonore! Despre seria ce se va desfăşura în perioada 20-27 iunie 2021, Lucian Haralambie a dialogat cu compozitorul Dan Dediu, directorul artistic al Festivalului şi Invitatul Săptămânii în Perpetuum mobile.

Îi spun bun găsit compozitorului Dan Dediu, prezent acum în studioul Radio România Muzical!

Mulțumesc pentru invitație!

Mă bucur să vă văd în studio după atâta vreme. Sunteți directorul artistic al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, cel mai important eveniment dedicat muzicii contemporane din România. Care sunt coordonatele ediției cu numărul 30, care va începe duminică, 20 iunie?

Iată că după o sincopă de un an - sau un contratimp, nu știu cum să-i spun - ne-am luat inima-n dinți și am dat drumul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, la ediția a 30-a. Sigur, cu mai puține concerte, cu mai puțini invitați din străinătate... astea sunt vremurile și trebuie să fim conștienți că dacă putem să organizăm ceva, trebuie să o facem în anumiți parametri. Și iată că pe 20 iunie - cu o lună întârziere, pentru că, în mod tradițional, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi avea loc la sfârșitul lunii mai - am reușit să o mutăm cu o lună mai târziu și să sperăm că totul va putea decurge în mod cât se poate de normal în condițiile actuale. Deci, cu 11 concerte, cu un simpozion foarte consistent de muzicologie asupra căruia voi reveni, cu o lansare de carte și cu o grămadă de prime audiții de lucrări consacrate aparținând atât unor nume ilustre din muzica românească și universală, cât și unor tineri aspiranți la titulatura de compozitor.

Aș vrea să rămânem la ce ați spus mai devreme. Festivalul, în mod tradițional, avea loc în ultima parte a lunii mai. Am încercat pe cât posibil să păstrăm această tradiție cu un concert avanpremieră...

Sigur, care a rămas... fusese stabilit demult și a rămas. Și aici este meritul și le mulțumesc pe această cale Radio România și Formațiilor Muzicale Radio că, iată, ne-a oferit acel concert cu Orchestra de Cameră Radio - un concert excepțional aș spune eu, și nu numai eu. A avut un răsunet deosebit! Un concert dirijat de Valentin Doni, cu trei lucrări foarte bune din muzica românească, scrise de niște maeștri ai genului; e vorba de o primă audiție a Doinei Rotaru - Himere pentru vioară și orchestră, o lucrare consacrată de Adrian Iorgulescu - Rondoul de noapte pentru clarinet, alamă și percuție și, nu în ultimul rând, Vivaldiana - un concert pentru flaut, clavecin și orchestră de coarde scrisă de regretatul maestru clujean Ede Terenyi. Soliști i-am avut pe Diana Moș la vioară, pe Ion Bogdan Ștefănescu la flaut și pe Emil Vișenescu la clarinet.

Concertul va fi transmis în perioada festivalului...

Exact, va fi transmis pe facebook în perioada festivalului atât de către Radio România și să sperăm că și de capacitățile noastre limitate ale festivalului, dar îl vom prelua și-l vom disemina mai departe acest concert care, iată, a avut un răsunet larg și așteptăm să avem cât mai mulți vizitatori pe facebook.

Am trecut de această parte introductivă a Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi 2021. Care va fi, concret, primul recital?

Festivalul va debuta în trombă duminică, 20 iunie, la Sala "George Enescu" a Universității Naționale de Muzică din București la ora 19.00, cu vestitul Trio Contraste, care nu mai are nevoie de prezentare, cu un program consistent în care avem și prime audiții de Adrian Pop, Ghenadie Ciobanu și Aurel Stroe. Iată, după atâția ani de la dispariția maestrului Stroe, reușim să aducem în festival o primă audiție, Humoresque pentatonique pentru pian solo, care va fi cântată de Sorin Petrescu - pianistul grupului. Pe lângă el, vor mai fi prezenți Ion Bogdan Ștefănescu la flaut și Doru Roman la percuție. Avem și lucrări de Violeta Dinescu, de Doina Rotaru, de Peter Machajdik din Cehia, de Corneliu Dan Georgescu și de Gabriel Mălăncioiu, tânărul nostru coleg de la Timișoara.

Care sunt condițiile de participare la concertele din cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi?

Ca la orice concert și la orice manifestare, sunt blocate anumite scaune, condițiile sunt de primire a 30% din capacitatea sălii, obligatoriu cu mască și se va lua, bineînțeles, și temperatura la intrare.

Nu vorbim de dovada vaccinării?

Nu, mai ales că publicul nostru în mod tradițional este un public restrâns, de nișă aș putea spune, și întotdeauna am avut grijă să-i răsfirăm în sală. De altfel, sala conservatorului este o sală generoasă și aceste lucruri se pot face în parametri controlabili.

(...)

Vorbim despre creația dumneavoastră pentru că, tot în cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi vineri, 25 iunie, la Sala Radio, va fi interpretată lucrarea Word's first fear - o primă audiție absolută.

Da, este în timpul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, nu este chiar în cadrul ei. Concertul este închiderea stagiunii Orchestrei Naționale Radio și am plăcerea să prezint, iată, un opus pe care l-am scris anul trecut, timp de 6-7 luni, în plină pandemie, într-o stare destul de incertă, și cred că a funcționat foarte bine pentru a mă repune pe linia de plutire. Eram, pur și simplu, după vreo lună-două de uitat la televizor și urmărit știrile din oră-n oră, într-un fel de marasm psihic, ca să nu zic psihotic. Mă rugase Ion Bogdan Ștefănescu să-i scriu un concert și începusem în trombă - el voia să-l cânte cu Filarmonica din Iași, era o lucrare cu orchestră mare... și mă trezesc dintr-o dată-n pielea goală că nu am pentru ce să scriu, pentru ce efl de orchestră să scriu. Și-atunci, am ales o formulă de 9 instrumente și am scris-o întâi în schițe, ca un fel de reducție. Știma de flaut am gândit-o de la cap la coadă ca să nu fie schimbată. În schimb, m-am gândit, bun, nu se poate cânta cu orchestră de coarde că nu pot intra atâția pe scenă... Primisem un telefon de la Mihai Constantinescu, directorul artistic al Festivalului Enescu, care mă rugase să scriu pentru deschiderea Concursului Enescu de anul trecut, din septembrie, un triplu concert. Și, prin mai, m-a sunat dacă pot să-l reorchestrez - că nu se poate cânta cu orchestra pentru care am scris triplul concert din cauza pandemiei - pentru maxim 30-35 de persoane pe scenă. Și am zis... bun, și-așa stau degeaba și țin cursuri online, hai să încerc. M-am pus cu picioarele-n apă rece și-am reorchestrat. S-a cântat, s-a dat la TVR1, a avut mare succes. Este o lucrare scrisă ca la sfârșit publicul să izbucnească în aplauze și... bineînțeles că a izbucnit... o tăcere deplină, pentru că nu era nici un public în sala Ateneului. Nici măcar eu nu am participat, m-am uitat de acasă la televizor. Foarte trist, foarte trist! Și-n timpul ăsta compuneam Concertul de flaut, care are o arhitectură mai specială, nu este cap-coadă. Sunt șapte părți și fiecare parte poartă câte un nume și reprezintă ca un fel de șapte stații prin care sufletul meu a peregrinat în timpul acestei pandemii... de la dreapta la stânga, de sus jos și din față-n spate... între disperare și optimism, până la urmă am scris tot concertul pentru 9 instrumente și flaut. După care, Slavă Domnului!, a început un pic de relaxare și m-am apucat să reorchestrez. Ăsta este destinul compozitorului, să-și reorchestreze aceleași lucrări, ca să se poată cânta în diferite formule. Și am reorchestrat, iar această formulă nu este o reorchestrare completă, pentru că am orchestră de coarde, am 5 suflători - 2 corni, o trompetă, un clarinet și un flaut - și trei percuționiști. Flautul se aude, se va auzi. Sper să aibă un destin pozitiv această lucrare pentru că am investit foarte mult în ea și este o lucrare care mizează foarte mult pe melodie, pe melodie naivă. Aceste șapte părți pe care le-am conceput - miniaturi, fiecare parte durează între 3 și 4 minute - pot fi văzute ca un fel de episoade ale unui serial tv, un sezon, o mini-serie, și-n care fiecare temă care reapare reprezintă un fel de personaj; și fiecare parte prezintă povestea unui personaj, a unei teme, dar tot concertul este străbătut de un sâmbure prin care organizez amenințarea care izbucnește în final. Este conceput ca un fel de operă, cu personaje foarte clare și bine articulate, melodii, cum am spus. Flautul este un instrument melodic și am vrut să evidențiez lucrul ăsta și toate melodiile pe care le-am scris sunt recognoscibile și fredonabile. Adică, cineva care nu are cunoștințe și ascultă acest concert va rămâne cu câteva elemente... viermi de urechi, ce să facem!... și sper ca aceste melodii cu care va rămâne să-l readucă în sala de concert sau măcar asupra acestei înregistrări și s-o reasculte.

Aș vrea să atungem un subiect pe care l-ați deschis puțin mai devreme. Studenții, în această perioadă de pandemie. Vreau să vorbim în special despre studenții de la compoziție. Cum a fost toată această perioadă pentru ei?

Toți studenții, săracii de ei, și, în general, toți care am trecut prin acest lucru... nu este ușor deloc. Nu este ușor! Nu e ușor să predai, nu e ușor să stai să asculți 7 ore, pentru un copil de liceu sau de gimnaziu, lecții. Se schimbă dinamica predării... eu mă uit la mine, că nu am nici un fel de control asupra ecranului. Își închid ecranul mlți dintrei ei, nu știi dacă te ascultă, nu te ascultă, îi mai întrebi... "Cutărescu, ia spune-mi ce am spus înainte? Dă-mi un feedback! Ce părere ai?" Unii deschid, alții nu deschid... asta e altceva. Dar, ca să mă concentrez pe studenții compozitori... săracii de ei, au muncit extraordinar! Am foarte mult respect pentru ceea ce au făcut. Dar, în același timp, trebuie să fie conștienți că asta e doar o parte a procesului educațional. Procesul educațional muzical are nevoie de căldura profesorului. Profesorul nu este doar un dispecer de informație, că informația asta poți s-o obții și de pe internet - dai două-trei click-uri și citești acolo, dar nu e numai asta! Informația asta trebuie direcționată, ea are un ethos, are o simțire și, de multe ori, ora de compoziție se poate face fără cuvinte. Eu îl dau exemplu pe Tiberiu Olah care vorbea foarte puțin, dar dacă te uitai în ochii lui și la gestica cu care cânta la pian și se uita în ochii tăi, înțelegeai perfect într-un mod suprarațional, îți transmitea cu acea claritate analitică și emoția muzicii respective. Și o simțeai! Și-atunci ți se făcea părul măciucă. Asta lipsește! Contactul ăsta uman magnetic este absolut obligatoriu într-un act de educație muzicală de calitate dacă vrem să fim competitivi. Dacă vrem, așa, să rămânem la nivelul elevului lui Caragiale, că muzica... mângâie într-un mod plăcut. E bine să mângâie într-un mod plăcut, dar muzica este și o manieră de cunoaștere, un instrument de cunoaștere, de auto-cunoaștere, și-n același timp de comunicare. Ne plângem că nu mai comunică tineretul... păi sigur că trebuie scoși cumva din asta. Am mare încredere. Am, de pildă, un an I - 5 tineri compozitori, 18-19 ani - cu care fac arta construcției melodice. Dar îi văd cum lucrează. Sunt de-o ambiție și de-n talent... jos pălăria! Eu sunt foarte optimist.

Ne întoarcem la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi. Vorbim nu doar de concerte și recitaluri, ci și de o lansare de carte.

Da. Avem luni, la ora patru, în foaierul Sălii "George Enescu", înainte de concertul Ansamblului Archaeus, o lansare de carte a maestrului Nicolae Brânduș - Antimemoria, care a ieșit la editura Eikon în București, 2021, și care strânge laolaltă toată concepția componistică și estetică a maestrului Nicolae Brânduș. Este o oportunitate de a și cumpăra cartea; reprezentanții editurii vor fi acolo. Vor lua cuvântul, printre alții, și maestrul Alexandru Leahu, rectorul Universității de Muzică din București - doamna Diana Moș și, bineînțeles, eu voi prefața această lansare.

Și tot în cadrul seriei avem și un simpozion de compoziție.

Simpozionul se va ține online, pe zoom. Cine va dori să participe în calitate de auditor o va putea face. Pe pagina de facebook a festivalului veți putea afla codurile, link-ul și parola, tot ce trebuie. Vineri și sâmbătă - simpozion coordonat de doamna Olguța Lupu, cu mare dăruire. Simpozionul se numește "2021 - Intersecții în componistica românească". Și avem aici contribuții de la București și din țară, de la Cluj și de la Iași. O să dau citire unei liste: Laura Vasiliu, Valentina Sandu-Dediu, Cristian Bence-Muk, Diana Rotaru, Ciprian Pop, Vlad Văidean, Oana Andreica - vineri, iar sâmbătă - Cezara Petrescu, Violeta Dinescu de la Oldenburg, Diana Dembinski, Cornel Dan Georgescu de la Berlin, Gabriel Banciu, Olguța Lupu, Ciprian Ion, Ecaterina Banciu și Bianca Țiplea Temeș. Ei vor avea comunicări despre alți compozitori pe care îi profilăm la împlinirea... sau îi comemorăm pe unii dintre ei, cum este Mihail Jora, de la a cărui naștere se împlinesc 130 de ani. Și mai avem un dublet componistic, Miriam Marbe - Dan Constantinescu, care ar fi făcut 90 de ani. Și-i serbăm pe trei maeștri ai muzicii românești de astăzi - Doina Rotaru, Adrian Iorgulescu și Adrian Pop - despre care acești tineri muzicologi au scris foarte multe contribuții analitice și estetice.

Aș vrea să încheiem acest dialog cu o invitație a dumneavoastră pentru cei care ne ascultă și pentru cei care ne urmăresc pe facebook, de a participa la evenimentele din cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi.

Vă așteptăm cu mare drag și, în același timp, în condițiile respective, cu mască și cu distanțare socială.

Vă mulțumesc pentru acest dialog!