Proiectul PerformArt - trasee către performanța muzicală a debutat cu succes în anul 2019, având finalitate în anul 2020, timp în care a derulat activități artistice de perfecționare și direcționare în carieră pentru tinerii muzicieni.

A doua ediție a proiectului Perform Art s-a încheiat în luna decembrie a anului trecut, după opt luni de activități, în care au fost implicați, atât elevi de la licee cu profil muzical din România, cât și cadre didactice din cadrul Facultății de Interpretare Muzicală a Universității Naționale de Muzică din București. Proiectul și-a propus mai multe demersuri, printre care, îmbunătățirea calității studiilor preuniversitare de specialitate. Am dori să știm care au fost cele mai frecvente probleme întâlnite în liceele de muzică din România.

Înainte de a enunța problema majoră la care se referea proiectul nostru sau pe care încerca să o remedieze, aș spune titlul complet al proiectului, Trasee educațional artistice, performanță, perfecționare și direcționare în carieră pentru tineri muzicieni. Scopul proiectului nu a fost acela de a scana sau de a contabiliza problemele existente în învățământul muzical preniversitar, ci a pornit de la nevoia de a remedia o disfuncționalitate a sistemului muzical românesc și anume, cvasidispariția unor specializări instrumentale și aș numi șase instrumente: trompeta, cornul, trombonul, tuba, fagotul, contrabasul. Există o mare cerere pe piața muncii pentru aceste specializări, dar din păcate, uneori, elevii din licee nu pot opta pentru aceste instrumente.

Elevii au beneficiat de masterclass-uri și workshop-uri pentru toate specializările, instrumente de suflat, instrumente cu coarde, percuție, pian, orgă și canto, susținute de cadre didactice din cadrul Facultății de Interpretare Muzicală a Universității Naționale de Muzică din București. După primele două ediții ale proiectului, din 2019 și din 2020, ați observat îmbunătățiri?

Îmbunătățirea esențială pe care am observat-o a fost că am reluat legătura cu mediul preuniversitar. Asta a fost, poate, cel mai mare câștig al proiectului și asta s-a întâmplat, datorită unor campanii de conștientizare, consiliere și orientare în carieră. Anul trecut am făcut câteva concerte în licee, workshop-uri, masterclass-uri și toate acestea au dus la apropierea dintre preuniversitar și universitar, evident, încercând să pregătim viitorii studenți ai UNMB-ului.

Pe lângă aspectele enumerate anterior, considerați că elevii au devenit mai motivați în a continua pe filiera muzicală, în urma proiectului?

Cu siguranță că au devenit mai motivați și am și argumente. În primul rând, am reparat câteva instrumente din licee, astfel mai mulți elevi au putut să opteze pentru unul din cele șase instrumente pe care le-am enunțat anterior. Anul trecut am invitat o serie de elevi să cânte la UNMB și asta nu poate să fie decât o motivație pentru elevii tineri, au avut foarte mult contact prin intermediul workshop-urilor și masterclass-uri cu profesori de la UNMB, am dezvoltat instrumente online, tocmai ca să-i motivăm să vină înspre universitatea noastră. Am avut o serie de discuții cu părinții, cu profesorii, și iată, toate acestea sunt, credem noi, metode sau mecanisme de a motiva tinerii muzicieni să continue studiile și la nivelul universitar.

Tot în ediția anului trecut s-a urmărit și dezvoltarea unor mecanisme care să permită perfecționarea cadrelor didactice din școli și licee. În acest scop a fost elaborat un ghid pedagogic ce cuprinde o serie de articole, studii și eseuri. Cine a contribuit la realizarea acestui ghid pedagogic și cum a fost el implementat în tehnica de predare? Au existat sesiuni practice?

Acest ghid a fost elementul de originalitate a ediției a doua a Perform Art-ului, pentru că ne-amm dat seama din întâlnirile de anul trecut cu conducerile liceelor, cu profesorii din preuniversitar, că este nevoie de un mecanism de perfecționare a personalului din preuniversitar și atunci am elaborat, în acest an a fost o muncă de echipă, și aici vreau nepărat să menționez două nume. Am coordonat acest ghid împreună cu doamna Cristina Popescu Stănești, pianist și decan al Facultății de Interpretare Muzicală de la UNMB, iar redactor, o piesă importantă în acest angrenaj a fost și doamna Monica Lup, care ne-a ajutat foarte mult cu toată partea de redactare și de organizare. Volumul are 400 de pagini, este foarte consistent și conține 14 studii, scrise de profesori de la Universitatea Națională de Muzică din București, profesori care sunt în același timp sau au cariere mari în spate, cariere interpretative și o mențiune specială, unul dintre studii, foarte consistent, a fost scris de Raluca Matei. Este o persoană care are dublă specializare, vioară și psihologie. Ea trăiește la Londra și a abordat un domeniu de mare interes și anume, sănătatea și starea de bine a muzicienillor.

În final, am dori să știm dacă urmează și alte ediții sau alte propuneri ale proiectului Perform Art.

Probabil va fi alt proiect, dar, cum spuneam, proiectul acesta a fost focusat pe aceste șase instrumente și încercăm să remediem aceste disfuncționalități. Probabil, viitorul ne va aduce o orientare și înspre sfera teoretică, poate sfera compoziției, muzicologiei, jazz-ului, muzicii ușoare ș.a.m.d. Noi am dori foarte mult să continuăm acest proiect. E nevoie de astfel de proiecte în zona aceasta, a legăturii dintre universitar și preuniversitar, dar nu mai ține de noi, fiindcă finanțarea vine de la Ministerul Educației. Este un concurs de proiecte, prin fondul de dezvoltare instituțională. În caz că Ministerul Educației va face un nou apel de proiecte, cu sigurnață vă ne vom înscrie pentru a continua cu ediție a treia a Perform Art.