În perioada 16-22 februarie 2020, oraşul Iaşi găzduieşte prima ediţie a proiectului „Classix Festival”, în cadrul căruia vor avea loc concerte, dezbateri şi activităţi educative, la care vor participa muzicieni din ţară şi din străinătate. Înaintea recitalului de deschidere din 16 februarie, pianistul Dragoş Cantea ne-a oferit câteva detalii despre acest eveniment, precum şi despre alte aspecte ale festivalului.

Sunteţi directorul artistic al acestui festival, care îşi propune promovarea valorilor umane autentice, în diferite forme. De la ce anume a pornit ideea festivalului?

Festivalul „Classix” a pornit de la o idee de interdisciplinarilitate, între artă, între business şi între autorităţile locale, pentru că am observat această triadă având foarte mare succes în Scandinavia, mai ales, şi am considerat că merită încercată integrarea acestui model cultural în România. Dat fiind că sunt un produs al Iaşiului, nu mi-aş fi imaginat alt oraş în România, în care să încercăm acest festival.

Recitalul de pe 16 februarie poartă denumirea „Uman şi divin”. Cum se reflectă acest titlu în programul recitalului?

Cel de pe 16, care este şi deschiderea festivalului, este cumva, un moment istoric, pentru că este primul recital de pian, care va avea loc într-o catedrală din Iaşi şi, bineînţeles că trebuie să reflecte şi zona divinităţii şi a celor mai presus de noi, întrucât programul este creionat prin prisma unor lucrări compuse (de muzicieni) precum Janacek, care au militat pentru experienţele umane şi au compus prin prisma acestor experienţe, descriind foarte mult peisajul munţilor din zona Cehiei şi al lacurilor şi al pădurilor. Iar în final, vom pătrunde în zona mult mai sacră a monumentalităţii Chaconnei de Bach şi a transcripţiei acesteia pentru pian a lui Ferruccio Busoni, şi mai ales, către ultima sonată de pian a lui Beethoven. Este an Beethoven 2020, astfel încât, Beethoven nu putea lipsi din program, iar această ultimă sonată, acest elogiu, acest recviem, dacă vreţi, este al său rămas bun de la genul de sonată şi ne conectează şi mai mult cu divinitatea.

După cum ai menţionat, una dintre piesele din program aparţine lui Leos Janacek, compozitor de care v-aţi ocupat intens prin cercetări şi înregistrări. Ce v-a atras la stilul lui Janacek?

Janacek m-a atras prin stilul său unic şi faptul că universul său este cu totul special şi tocmai asta am şi vrut să cercetez. Ce face ca muzica lui Janacek să fie atât de uşor recognoscibilă şi să fie atât de diferită faţă de grandoarea simfonică din aceeaşi perioadă. Bineînţeles, faptul că este cercetat pentru prima oară în România mi-a trezit şi mai mult interesul că ar trebui să aprofundez această zonă.

Pe lângă concerte, festivalul „Classix” organizează câteva sesiuni de discuţii pe diverse teme şi unul dintre invitaţi este compozitorul Peter Tornquist, care deţine poziţia de rector al Academiei Regale de Muzică din Oslo. Cum se vor desfăşura aceste discuţii?

Domnul Peter Tornquist ne onorează cu prezenţa, chiar pe 17 februarie, la Palatul Culturii din Iaşi. Intrarea va fi liberă şi acolo, la acel dialog, cum l-am numit noi. Practic este o serie pe care am intitulat-o „Classix in focus”, cu mai mulţi reprezentanţi de seamă din şcolile de muzică din Scandinavia, iar domnul Tornquist va vorbi despre viitorul muzicii clasice, ce a însemnat pentru el tranziţia de la compozitor la rector şi cum inovează Scandinavia, dacă într-adevăr inovează domeniul muzicii clasice şi cum va evolua acesta în următorii 10-20 de ani, pentru că suntem într-o perioadă de tranziţie în tot ceea ce înseamnă consumul de cultură.

Interviu realizat de <b>Vlad Ghinea</b>