Sâmbătă seară, 12 octombrie 2019, sub egida proiectului "Moștenitorii României Muzicale", violonista Ioana Cristina Goicea - laureată a celebrei competiții "Regina Elisabeta" de la Bruxelles în luna mai a acestui an - şi pianistul Andrei Banciu au susținut un recital pe scena Sălii Radio. Proiectul "Moștenitorii României Muzicale" este organizat de Radio România Muzical în colaborare cu Rotary Club Pipera și propune recitaluri susținute de tineri interpreți români de excepție. De la această iniţiativă a pornit şi dialogul celor doi protagonişti ai recitalului - violonista Ioana Cristina Goicea şi pianistul Andrei Banciu, Invitaţii Săptămânii în Perpetuum mobile, ediţie realizată de Lucian Haralambie.

Violonista Ioana Cristina Goicea și pianistul Andrei Banciu, protagoniștii recitalului de mâine seară (n.r. sâmbătă, 12 octombrie 2019) de la Sala Radio, sunt acum în studioul Radio România Muzical. Bun găsit!

Ioana Cristina Goicea: Bună seara!

Andrei Banciu: Bună seara și mulțumim de invitație!

În 2015 ați obținut premiul al II-lea la Concursul de muzică de cameră de la Trieste. Atunci a început colaborarea voastră?

Ioana Cristina Goicea: Nu. Colaborarea noastră a început mult mai devreme, în 2012, când ne-am cunoscut la Leipzig, la clasa doamnei profesoare Mariana Sârbu, la clasa căreia am studiat, și atunci am început noi să cântăm împreună. Iar în 2015 să spunem că a fost primul nostru concurs împreună, de muzică de cameră.

Și cum a evoluat acest dialog muzical?

Ioana Cristina Goicea: Păi, din cât s-a observat în decursul anilor, a evoluat foarte bine.

Andrei Banciu: ... foarte bine. Am crescut ca duo, am evoluat în toți anii aceștia și sperăm ca această evoluție să continue și mai departe în aceeași măsură.

Nu întâmplător am început dialogul legat de concursul din Italia. În dreptul fiecăruia dintre voi este o listă impresionantă de concursuri la care ați participat, dar la care ați obținut și premii. Cât de important este, în opinia voastră, pentru tinerii interpreți să participe la astfel de concursuri, să aibă astfel de experiențe?

Ioana Cristina Goicea: Este o experiență, care cred că este și necesară din punct de vedere al cunoştinţelor câștigate în urma acestor concursuri, al repertoriului, faptul că ești obligat să te prezinți la cel mai înalt nivel într-un singur moment... pentru momentul acela te pregătești intensiv ani de zile și construiești un repertoriu, prezența scenică... totul contează și cred că în această măsură concursurile sunt importante, sunt o scenă foarte importantă de apărut.

Andrei Banciu: Sunt de aceeași părere. Într-adevăr, ajută foarte mult în creșterea individuală a fiecărui muzician, a fiecărui instrumentist. Nu trebuie totuși să uităm că există și o atitudine foarte critică vizavi de concursuri. Bela Bartok spunea că, de fapt, concursurile sunt pentru cai de curse și nu pentru muzicieni. Această atitudine critică rămâne cred că pentru orice muzician, dar în același timp industria concursurilor continuă și eu cred că este și bine din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este una dintre modalitățile de a construi o carieră (încă, este participarea la concursuri), de a te face cunoscut, de a avea șansa de a cânta în locuri și în săli importante. Și-n al doilea rând - și lucrul ăsta pentru mine, personal, este chiar și mai important - e vorba de experiența personală, individuală pe care o acumulezi. E vorba de pregătirea în prealabil, care trebuie să fie extrem de intensă și de concentrată, dar este vorba și de modul în care evoluezi pe parcursul unui concurs. Și este o presiune psihologică - toată lumea știe, toți muzicienii știu - destul de mare, mult mai mare decât în cazul unui concert. Iar în momentul în care treci astfel de pietre de încercare, în mod sigur vei putea face față unui concert mult mai bine.

Ioana, Andrei, ajungem și la motivul pentru care sunteți acum în studioul Radio România Muzical - recitalul de mâine de la Sala Radio. Este un eveniment inclus în cadrul Proiectului "Moștenitorii României Muzicale". Aș vrea în primul rând să-mi spuneți cum vedeți voi acest proiect? Este un eveniment care dă șansa tinerilor muzicieni români să revină acasă, să concerteze pe scena Sălii Radio.

Ioana Cristina Goicea: Cred că este o idee excepțională și prin faptul că publicul din România este încurajat prin aceste evenimente să se prezinte la concerte de muzică de cameră, la recitaluri, ceea ce până acum e mai dificil după cum se știe. Și cred că asta e o încurajare și un început extraordinar. Și faptul că noi, tinerii români plecați în străinătate... motivul pentru care ne întoarcem în fața publicului românesc este dragostea noastră, dragostea de casă. Cred că acest proiect este ceva deosebit.

Andrei Banciu: La fel găsesc și eu. Este ceva extraordinar și felicit pentru inițiativă și sper să continue. Să fie un proiect care să aibă o tradiție îndelungată. Întâmplător, ieri am aflat un lucru care m-a surprins, de la o studentă de-a mea din Berlin care este suedeză, și mi-a spus că în Suedia este interzisă participarea la concursuri studenților care sunt suedezi dar studiază în afara țării. Mi se pare absolut absurd și aberant!

Ioana Cristina Goicea: La concursurile din Suedia?

Andrei Banciu: Da. Dar indiferent... după logica mea, ar fi normal ca orice țară să-și accepte cu brațele deschise tinerii muzicieni și tinerii în general care se întorc în țară, eventual să dea mai departe ceea ce au învățat peste hotare. Deci, din punctul ăsta de vedere, este un lucru extraordinar...

(...)

Voi, mâine, veți interpreta muzica lui Ceaikovski, muzica lui Maurice Ravel și Camille Saint-Saens. Tocmai ați urcat în studioul nostru de la repetiția generală. Cum a decurs? Și o să vă rog să-mi spuneți câteva cuvinte despre lucrările pe care le-ați ales.

Ioana Cristina Goicea: Noi ne-am întâlnit astăzi aici direct la Radio; eu venind cu trenul după șase ore de călătorie de la Sibiu și Andrei de la Berlin. Cred că drumul de la Berlin a durat mai puțin decât cel de la Sibiu. Și, ca întotdeauna, unde ne întâlnim noi în diferite părți ale lumii, repetăm diferite programe. Ne întâlnim cu o zi înaintea recitalului și repetăm. Și astăzi a mers foarte bine, în ciuda...

Andrei Banciu: A fost o repetiție foarte productivă.

Ioana Cristina Goicea: Da, scurt și la obiect, în ciuda oboselii, bineînțeles. Dar sunt lucrări pe care le iubim amândoi, le-am mai cântat - nu chiar toate, dar mare parte din ele - și am ales exact pentru programul ăsta lucrări de suflet, lucrări în care cred eu că pur și simplu rezonăm.

O să vă rog să vorbiți despre ele, cum spuneam.

Andrei Banciu: Vom deschide programul cu Sonata de Maurice Ravel, care este una dintre lucrările de bază din repertoriul pentru duo vioară-pian, cu celebrul blues în partea a doua și cu perpetuum mobile ca cea de-a treia parte, în final. Apoi, vom continua cu trei piese de Ceaikovski; două dintre ele fac parte din această mini-suită a lui "Amintiri dintr-un loc drag" și asta chiar se potrivește cu ceea ce am spus mai devreme, cu ce a spus și Ioana despre ce înseamnă pentru noi să venim să cântăm în țară... Meditația și Melodia din această mică suită, completate de Vals-scherzzo de Ceaikovski și...

Ioana Cristina Goicea: Și vom termina programul cu două piese de Saint-Saens - Havaneza și Rondo capriccioso, două piese contrastante. Asta a fost și ideea noastră, să aducem contrast în acest program și aducem culori.

Andrei Banciu: Contrastante din punct de vedere al temperamentului, dar înrudite fiindcă ambele au un anumit colorit spaniol; Havaneza - prin ritmul specific al habanerei și Rondo capriccioso la fel.

Le-am promis celor de acasă că vom reveni asupra subiectului cariera ta pedagogică. Andrei, desfășori o carieră pedagogică în Germania. De ce ai vrut să mergi în această direcție?

Andrei Banciu: Mi-a plăcut dintotdeauna să pot comunica mai departe ceea ce am învățat și ceea ce a ajutat la creșterea mea muzicală și, nu în ultimul rând, poate chiar în primul rând, umană. Și asta a fost poate declanșatorul, dar a fost și o conjunctură favorabilă. Dintotdeauna am iubit muzica de cameră. Asta a fost pentru mine pe primul loc. Întotdeauna m-am simțit cel mai bine și cel mai confortabil, cel mai la mine acasă cântând împreună cu alți muzicieni. Găsesc că este un lucru extraordinar nu doar să-ți împlinești propriile viziuni relativ la o piesă muzicală, ci să colaborezi cu alți muzicieni în dezvoltarea comună a acestor viziuni. Și de multe ori se pot naște niște lucruri extraordinare dintr-o colaborare de muzică de cameră. Asta a fost ceea ce a stat la baza acestui lucru, iar apoi am început să activez întâi la Universitatea de muzică din Leipzig, mai apoi la Weimar, iar în prezent la Berlin, în calitate de acompaniator al claselor de vioară și violă, unde lucrez cu studenții claselor respective și cu profesorii lor și este, într-adevăr, o muncă minunată fiindcă este vorba de un repertoriu absolut extraordinar. Repertoriul pentru duo vioară-pian și violă-pian este atât de vast, încât uneori nu îți ajunge o viață de om să poți cuprinde tot. Este un lucru care îmi face mare plăcere.

Rămân la o carieră pedagogică, Ioana, pentru că din interviurile realizate cu Cristina Comandașu, mi-a rămas ceva întipărit din ultima parte a interviului pe care am difuzat-o. Spuneai acolo, la un moment dat, că-ți dorești o carieră pedagogică. De ce?

Ioana Cristina Goicea: Îmi doresc și o carieră pedagogică, pe lângă cea solistică și de muzică de cameră pe care le fac cu cel mai mare drag în egală măsură. Îmi doresc să predau, ceea ce deja am început să fac de câțiva ani și mi-am dat seama că îmi place acest lucru enorm de mult și că mă face să fie eu mai bună, fiindcă în momentul în care mă văd pusă în fața studentului și trebuie să-i explic, să-l fac să înțeleagă sau să-i explic cum să facă exact acel lucru, atunci îmi pun multe probleme și gânduri. Și acesta gânduri cum să soluționez aceste probleme cred că te fac să crești ca muzician și cred că este un punct extrem de important.

Urmează recitalul de mâine seară de la Sala Radio. Până atunci o să vă rog pe fiecare dintre voi să spuneți ce urmează în calendarul vostru? Când veți reveni în România și cum arată programul pentru următoarele luni?

Ioana Cristina Goicea: Eu o să revin chiar peste o săptămână la Radio, cu Concertul de Bruch, cu Orchestra Națională Radio. Vinerea următoare vă aștept cu cel mai mare drag. După care urmează două concerte în Germania, în Karlsruhe și Koblenz și în noiembrie am Concertul de Alban Berg - în premieră pentru mine - la Freiburg. Și, la sfârșit de noiembrie, Concertul de Haydn în Do major cu Filarmonica din Brandemburg la Potsdam și Brandemburg. Și noi mai avem recitaluri în decembrie împreună...

Andrei Banciu: Da, la sfârșit de noiembrie, pe 30, vom cânta în cadrul unui program de la Radio France în Paris, unde vrem să prezentăm și noul nostru CD. Și, în special, și pe această cale vreau să comunic ascultătorilor că am înregistrat în premieră mondială Sonata pentru vioară și pian de Stan Golestan, care este un compozitor român din nefericire dat uitării - nici în România nu prea se vorbește de muzica lui. Dar în urmă cu câțiva ani am descoperit că deja în anul 1908 scrisese această sonată fenomenală - e o lucrare monumentală - și George Enescu a făcut de fapt premiera acestei sonate în Paris. Și Enescu se pare că a apreciat așa de mult muzica acestei sonate, încât a cântat-o și în stagiunea de recitaluri pe care el le-a susținut în 1921 aici, în București. Asta este documentat, că a cântat și Sonata de Golestan la Ateneu.

Aproape cu 100 de ani în urmă se întâmpla lucrul acesta. Noi am difuzat materialul vostru pe care-l veți lansa și mâine seară. Ajungem, așadar, și la invitația pentru mâine seară.

Ioana Cristina Goicea: Veniți să fiți alături de noi mâine! De-abia așteptăm să cântăm un program extraordinar pentru publicul român și sper să fie sala plină.