Între 19 și 26 mai are loc la București o nouă ediție a Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, unul dintre principalele evenimente dedicate muzicii contemporane, în România.

Sunteți și anul acesta directorul artistic al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, un festival devenit emblematic, ce stă să debuteze pentru a 29-a oară. Seria concertelor va începe în 19 mai, duminica aceasta. Ce ne puteți spune, pentru a ne ghida prin peisajul luxuriant al programului acestui eveniment?

Avem două accente importante în această ediție, ca strategie a programării. Și anume, avem un parteneriat cu sezonul România-Franța, Institutul Francez și Ministerul Român de Externe și am programat diverse prezențe, atât componistice, cât și muzicologice din Franța, adică tineri compozitori francezi, pe creația cărora ne vom focaliza, dar și compozitori francezi recunoscuți, cum este Bernard Cavanna și care va avea o piesă în primă audiție românească, împreună cu Orchestra de Cameră Radio, miercuri, în stagiunea concertelor radio, o piesă mai neobișnuită, o piesă pentru cor de smartphone-uri și orchestră de cameră, la care publicul este invitat să interacționeze, pe baza unei aplicații pe care o vor găsi în foaierul sălii de concerte. Deci, este o premieră aș spune eu în România, cu asemenea tehnologie livrată de Institutul Grand din Lyon, dar nu numai atât.

Avem patru prezențe importante a unor muzicologi francezi de renume de la Conservatorul din Paris, din Strasbourg și de IRCAM, Institutul de Coordonare și Cercetare Acustică din Paris, muzicologi de renume care vor prezenta studii ample despre gândirea muzicală de avangardă în Franța și în România și relațiile dintre compozitorii francezi și compozitorii români, mai cu seamă în perioada anilor '70. Deci este o redescoperire și o redimensionare a relațiilor româno-franceze în anii avangardei postbelice.

Pe lângă acest focus francez avem și un accent de promovare a tinerilor compozitori și interpreți români, atât prin ansambluri specifice, cum este duo-ul de percuție PERCUSSIONescu, ansamblul de clarinete Clarino, cum este Orchestra Concerto a Universității Naționale de Muzică din București sub bagheta lui Bogdan Vodă.

De asemenea, nu neglijăm nici creația românească de palmares, care va fi prezentă, atât la Ateneu, cu Orchestra Filarmonicii George Enescu din București, dirijată de Camil Marinescu, cât și în cadrul stagiunii orchestrelor radio cu olandezul, compozitorul și dirijorul Marijn Simons, care va dirija Orchestra de Cameră Radio și cu Gheorghe Costin, care va dirija Orchestra Națională Radio, inclusiv avem aici o prezență importantă, o cantată în primă audiție de Adrian Iorgulescu, cu Orchestra și Corul Academic Radio, pregătit de Ciprian Țuțu.

Sigur că avem și alte concerte, avem și concerte experimentale și concerte camerale. De asemenea, avem un film, de aproape o oră, un film francez, dedicat personalității lui Aurel Stroe, care este și tradus și subtitrat în limba română. Așadar, evenimente foarte diferite, care, spun eu, vor atrage și un public neofit și un public meloman și un public cunoscător.

Aș dori, în continuare, să ne vorbiți despre tematicile și ciclurile de concerte cu care ne-ați obișnuit, cele patru Eutopii ale Săptămânii Internaționale ale Muzicii Noi.

Desigur, aceste patru Eutopii, pe care le-am machetat acum patru ediții, sunt păstrate în continuare și fiecare concert este arondat uneia dintre ele. Aceste Eutopii cum le-am numit, locuri ale binelui, sunt bazate pe o reflecție asupra muzicii contemporane de astăzi, care nu mai este aceeași care a fost acum 50 de ani sau acum 60 de ani, când a început a doua avangardă, ci, care, sub impactul globalizării și a vieții contemporane se schimbă și este și normal așa.

Am gândit aceste patru Eutopii, ca forme de existență a artei și în speță, a muzicii, în lumea contemporană. Fie că ne referim la Eutopia Ulise sau la cea pe care am intitulat-o Guliver, dincolo de istorie, dincolo de cultură, dincolo de sine, Nirvana sau la Matrix, dincolo de natură, așadar, aceste patru locuri ale binelui, indică patru puncte cardinale, în care se poate dezvolta fenomenul muzical contemporan. Și atunci, fiecare concert prezintă în alchimia programului respectiv, un anumit accent, care ne conduce pe cărările acestor Eutopii.