Iată că lucrurile se pot complica și în bine, uneori. De această dată nu vorbim neapărat despre oferta editorială Radio România Muzical, nici despre proiectul Ascultă cinci minute de muzică clasică, dar vorbim despre propuneri de concerte pe care postul nostru le adresează publicului, până târziu în această toamnă. Salutăm începutul primăverii chiar pe 1 martie, la ParkLake din Bucureşti, ca moment de deschidere. În ce context vin aceste concerte și care ar fi cele mai atractive nume înscrise pe afişul lor?

Răspunsul e simplu. Radio România Muzical înseamnă pentru mine și sper că înseamnă pentru cei mai mulți dintre noi, muzică clasică pentru toți. Eu chiar cred în lucrul acesta, in puterea muzicii de a vorbi, nu doar unui grup restrâns de oameni, ci pentru cât mai mulți, pentru că reprezintă cu adevărat valoarea. Dar este important să aducem muzica clasică pe înțelesul oamenilor de astăzi, să ieșim în întâmpinarea lor, cum ar veni. Sigur că fiecare dintre noi, realizatorii de radio, facem lucrul acesta zilnic, prin treaba noastră la microfon. Eu cred că facem, nu doar ca încercăm, dar este foarte important să avem aceste evenimente care să marcheze anumite momente speciale.

Cum este și ziua de 24 martie.

Exact.

Ce înseamnă 24 martie pentru noi?

24 martie, pentru mine e o zi importantă. Este ziua noastră, de aceea am și transformat această zi a noastră, ziua Radio România Muzical in Ziua muzicii clasice. Se vor împlini 22 de ani de când a emis pentru prima dată Radio România Muzical. Am numit această zi, Ziua muzicii clasice, tocmai pentru a face această conexiune între munca noastră de zi cu zi, de promovare și de etalare a valorilor autentice, astfel incat să rezoneze mai mult și în conștientul colectiv. 24 martie înseamnă un eveniment dintre cele nonconformiste, să le spun așa, organizate tot alaturi de partenerul nostru de la ParkLake, căruia îi mulțumesc, pentru că, să găsești sprijin pentru organizarea unor asemenea evenimente în spațiul privat și mai ales, într-un asemenea spațiu comercial, este foarte important și contribuția lor este cu adevărat impresionantă. 24 martie, Ziua muzicii clasice, este ziua când ambasadorul proiectului Ascultă cinci minute de muzică clasică, violonistul Alexandru Tomescu, se va afla acolo pe scena de la ParkLake și, pentru că ne-am dorit ceva mai mult decât a fost anul trecut, când, de asemenea, Alexandru Tomescu a cântat acolo pe 24 martie, de data aceasta îi vom avea alături și pe membrii Corului de Copii Radio România, dirijor Răzvan Rădos, la pian Magdalena Faur. Iată, în luna martie, două evenimente din acestea nonconformiste.

Insa avem și o latură premium a imaginii Radio România Muzical: este proiectul nostru pornit anul trecut în octombrie, Moștenitorii României Muzicale, un brand foarte puternic, aș spune eu. Și pentru acest proiect am găsit parteneri de mare nădejde, Clubul Rotary Pipera, care a preluat integral finanțarea onorariilor artiștilor invitați și o parte din costurile de publicitate, tocmai pentru că și ei, ca și noi, aici la Radio România Muzical, credem cu adevărat că trebuie să-i avem acasă pe acei artiști români tineri pe care nu-i vedem prea des acasă cântând, dar care sunt cu adevărat niște ambsadori extraordinari ai României în străinătate.

Iată, tocmai vorbeam despre noua formă pe care o are concursul Ceaikovski. Se extinde, include secțiuni pentru instrumente de suflat, iar Andrei Ioniță e singurul român care a câștigat premiul I la concursul Ceaikovski. Putem să-l ascultăm la Sala Radio ca invitat al postului Radio România Muzical în data de?

Luni, 15 aprilie, Andrei Ioniță va susține primul lui recital la București cu partenera sa actuala de recital, pianista Naoko Sonoda. Până acum a mai apărut în concerte. Un program foarte frumos și un program pe care l-am gândit, exact în spiritul a ceea ce a fost și în octombrie: muzică, maxim o oră, fără pauză, lucrări accesibile și foarte frumoase, pentru că vrem să ne adresăm și unor oameni carora le place să asculte muzica, să se bucure de ea și care muncesc mult la birou și nu și-ar permite sa aloce prea mult timp pentru asta.

Să dăm câteva exemple de lucrări.

Avem o sonată de Beethoven, unul dintre cele două opusuri 102, două miniaturi de Serghei Rahmaninov și transcripția pentru violoncel și pian a sonatei în La major de Cesar Franck, în original, pentru vioară și pian. Un program foarte frumos, iată. Eu cred că numele lui Andrei Ioniță va fi ca un magnet pentru cei care ar trebui să vină la Sala Radio.

Sunt convins că nu se vor găsi locuri.

Da.

Avem, de asemenea, în 6 iunie, un alt recital. Este vorba de această dată despre Axia Marinescu, un nume pe care îl cunoaștem.

Îl cunoaștem, dar iată, prea rar am avut ocazia să o vedem la București. Aici mi-a venit o propunere, pentru că Axia Marinescu se află, de fapt, într-un turneu în România în acea perioadă, turneu dedicat sezonului România-Franța. Programul pe care îl propune ea este unul cu lucrări, evident, franceze și mai interesant este că ea va avea și o parte de multimedia atașată recitalului, cu tablouri impresioniste, dar și de pictori români, tot din acel areal cronologic, știu și eu, Nicolae Grigorescu ș.a.m.d. Are și o lucrare a unui compozitor contemporan francez, care va fi și el prezent la București, special cu această ocazie. Mi s-a părut important să avem și această legătură cu sezonul România-Franța, care marchează important anul 2019, așa cum la fel de important mi s-a părut s-o avem pe Ioana Cristina Goicea. Noi cei de la Radio România Muzical am urmărit-o în ultimii doi-trei ani, cel puțin, când ea a câștigat premii foarte importante. Iată, o altă violonistă română, care a mai apărut pe scena Sălii Radio, dar care de data aceasta vine cu un program de recital și ne va arăta cu adevărat, ne va etala ceea ce a reușit să realizeze în acești ani de când o vedem participând la aceste foarte importante... Recitalul ei este programat pe 12 octombrie la Sala Radio.

E în plină formă, a cântat chiar la sfârșitul acestei săptămâni Concertul op. 35 de Erich Wolgang Korngold. 

Da, la Filarmonică. Și sigur că programarea recitalurilor a ținut cont și de programele aritistilor,  de momente când mai vin în România. Deocamdată acestea ar fi reperele principale și pentru Mostenitorii României Muzicale, un proiect în care noi credem foarte mult.