Sigur că există o idee unitară. În primul rând că începem cu 100 de violonceliști, cei mai buni 100 de violonceliști români pe scena Ateneului. Toate orchestrele vor avea 100 de membri, deci deja iată, o constantă, dacă vreți.

De-a lungul anilor festivalul Vara Magică a adus împreună tineri muzicieni din România și tineri muzicieni din numeroase țări europene, ca de exemplu, Spania sau Germania. Personal, cum ați perceput schimbarea sau evoluția tinerilor români în urma acestor contacte?

Pozitivă. Mai mult decât pozitivă, pentru că mai mult, în primul rând, ei s-au pus în context cu celelalte orchestre din Europa, tinerii noștri muzicieni, orchestrele noastre de tineret. Nu în competiție, ci în context.

Cum ați plănuit să deschideți această ediție a stagiunii Vara Magică?

Prin cele două concerte. Fiecare cu particularitatea sa. O dată, cei mai buni 100 de violonceliști români, care vin din toate școlile de viololncel din România. Vorbim de școala de la Timișoara, de la Cluj, de la Chișnău, de la București, care reprezintă și provinciile istorice și se unesc în cei 100 de membri. Cel de-al doilea concert, care este la fel de inedit. Este un concert de muzică barocă, Patimile după Matei, care de fapt reprezentăm unirea etniilor. Pentru că avem un cort în Miercurea Ciuc, maghiar, Brașov, sași, români din toată țara și o notă europeană, pentru că avem soliști din Suedia, Germania, de la Budapesta, de la București, care, din nou, se întâlnesc pe scena Ateneului. Instrumentele folosite în cel de-al doilea concert sunt instrumente istorice, unele originale, altele replici. Pentru prima dată o orchestră românească poate fi auzită cu astfel de instrumente.