Directorul artistic al evenimentului a dialogat cu Lucian Haralambie despre serie de concerte susţinute în perioada 20-27 mai, dar şi despre tendinţele muzicii contemporane

În studioul Radio România Muzical în aceste minute este compozitorul Dan Dediu. Bun găsit!

Bine v-am găsit!

Sunteți și directorul artistic al Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, subiectul dialogului nostru. Seria va începe în 20 mai, duminica aceasta. Unde va avea loc primul concert?

Săptămâna Internațională a Muzicii Noi - festival de muzică contemporană fondat de academicianul Ștefan Niculescu în 1991 - a ajuns la cea de-a 28-a ediție și ne-am obișnuit să începem cu primul concert la Ateneul Român, în compania Orchestrei Concerto, orchestra Universității Naționale de Muzică din București dirijată de Bogdan Vodă. Și anul trecut am început la fel și a fost un concert excepțional. Iată că recidivăm și sperăm că și în acest an vom începe în forță, după cum și finalul festivalului anul trecut a fost la Sala Radio cu Orchestra Simfonică București, anul acesta se va încheia cu Profil Sinfonietta diirjată de Tiberiu Soare, de data asta la Sala "George Enescu" a UNMB.

Vor fi două concerte și la Sala Radio în cadrul acestui festival. Aș vrea întâi de toate să vorbim despre tematicile și ciclurile de concerte cu care ne-ați obișnuit.

De fiecare dată mă gândesc să păstrez formatul festivalului, că lumea se obișnuiește, și chiar am găsit patru tematici interesante pe care le-am definit printr-un nume emblematic: Ulise - dincolo de limitele culturii, Gulliver - dincolo de limitele istoriei, Nirvana - dincolo de limitele sinelui și Matrix - dincolo de limitele naturii. Așadar, în cadrul acestor tematici se vor regăsi concerte foarte diverse care se vor mula pe aceste tematici. Fie în căutarea unor culturi diferite, fie dincolo de limitele istoriei, ale sinelui, așadar acces către zone ale sacrului și, nu în ultimul rând, tehnologia de ultimă oră, care vine cu această denumire de Matrix.

Pe lângă aceste patru tematici pe care le-am abordat în ultimii trei ani în cadrul festivalului, m-am gândit să creez și alte elemente paralele. Și, într-adevăr, avem aici un accent deosebit pus pe tineret - tinerii interpreți și muzica nouă, apoi aș pune compozitorii, tinerii compozitori - Desant 2018, pentru că avem o falangă foarte interesantă de tineri compozitori pe care i-am programat și impulsionat să scrie pentru acest festival. Și, nu în ultimul rând, mai avem o direcție pe care am numit-o Omagiu. Sunt personalități care au dispărut nu de mult timp și pe care am vrut neapărat să-i omagiem. Este vorba de concerte portret cum ar fi Omagiu lui Anatol Vieru, apoi un portret Omagiu lui Liviu Dănceanu, Omagiu lui Thomas Beimel care deși n-a fost compozitor român, a fost un mare cunoscător al culturii muzicale românești și un mare promotor al acestei culturi muzicale în Germania; iată că-i dedicăm și lui un concert omagial portret.

Mai am aici un lucru important pe care vreau să-l remarc; cele două concerte ale orchestrelor radio, care este un partener de nădejde al festivalului încă de la întemeierea sa, sunt diferite. În primul rând, marcăm Centenarul Marii Uniri cu un program foarte interesant; avem doi compozitori omagiați - Tiberiu Olah și Liviu Glodeanu. Din Tiberiu Olah avem suita din filmul Mihai Viteazul - arhicunoscută și arhiapreciată de publicul meloman - și, după 40 de ani de la prima audiție, reluăm oratoriul de Liviu Glodeanu pe versuri de Nichita Stănescu, oratoriu intitulat "Un pământ numit România". Este, aș spune eu, cel mai impresionant și cel mai reușit oratoriu dedicat României de către un compozitor român, un compozitor care a murit la 39 de ani și care ar fi împlinit în acest an 80 de ani.

Rămânem la Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, care va include și un simpozion de muzicologie. Câteva detalii despre acest moment?

Da. Avem și un simpozion. În fiecare an am avut grijă să introducem în cadrul festivalului un simpozion de muzicologie, care să fie centrat pe figurile omagiate. Și aici avem o secțiune dedicată lui Tiberiu Olah și o secțiune dedicată lui Liviu Glodeanu. Avem prezențe și din străinătate și din România și întotdeauna Olguța Lupu care s-a ocupat în calitate de coordonator, după aceste simpozioane cam la 6-7 luni, a reușit să scoată și un volum. Deci iată că promovăm aceste lucruri și în formă scrisă și întotdeauna lansăm în ediția următoare volumul precedent.

(...)

Primul concert pe care ascultătorii noștri îl pot auzi la radio este cel de miercuri, 23 mai 2018, susținut de Orchestra de Cameră Radio. O să vă rog să-mi vorbiți despre programul prezentat.

Este un program pe care mi l-am asumat, ambițios, cu numai două lucrări aparținând unor tineri compozitori. Se deschide cu o cantată sacră "Patimile Mântuitorului" scrisă de Diana Simon din București, o lucrare cu cinci soliști și orchestră; după cum vă puteți închipui, este ca o pasiune, pătimirile Mântuitorului. În partea a doua - o operă de cameră în concert, cu patru soliști, a lui Tudor Feraru și care se numește Profesorul de pian; ea va fi cântată în limba engleză, dar va fi traducere simultană afișată pe ecran, deci care vor veni la acest concert vor avea ocazia să și înțeleagă propriuzis ce se cântă acolo. Deci, iată, o cantată sacră și o operă de cameră în concert, doi tineri compozitori: Diana Tudor de la București, Tudor Feraru de la Cluj.

Dirijorul, și el un muzician...

Și el este un muzician tânăr, Sebastian Felea, care e din Galați, dar care a studiat la București și care e un dirijor de viitor.

Un concert despre care spuneam că poate fi ascultat la Radio România Muzical în transmisiune directă de la ora 19,00. La aceeași oră va avea loc și concertul Orchestrei Naționale Radio de vineri din cadrul festivalului. Noi vom înregistra concertele din cadrul Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, dar o să vă rog să ne vorbiți și de celelalte evenimente transmise din cadrul festivalului.

Avem pentru prima dată în cadrul festivalului un streaming on-line pe care îl facem de la Universitatea de Muzică din Alborg, Danemarca, unde trei interpreți vor cânta un program de muzică românească, lucrări scrise de compozitori tineri români special pentru acest eveniment, iar totul va fi transmis la Sala de Operă și Multimedia a Universității Naționale de Muzică în timp real. Este pentru prima dată când încercăm așa ceva; sperăm să ne reușească, mai ales că lucrările pe care le-au scris Diana Rotaru, Sebastian Androne, Șerban Marcu, Cătălin Crețu și alții sunt chiar lucrări în primă audiție.

Cum ați caracteriza dumneavoastră muzica contemporană din România și din lume la momentul actual?

În afara faptului că se caracterizează din punct de vedere temporal că este scrisă în timpul nostru, e contemporană cu noi, aș putea spune că este foarte, foarte pestriță, foarte diversă. Pentru că la ora actuală avangarda nu mai este ce era în anii '60, nu mai este ce era în anii '70. Odată cu postmodernismul deja se schimbă atitudinea față de muzică. Trăim într-un sat global, aproape cu toții avem acces la internet instantaneu, putem compara versiuni de muzici diverse, ascultăm muzici foarte diverse - de la muzici întinse în spațiu, până la muzici întinse în timp. Or, această versatilitate a omului contemporan, care se manifestă nu numai în materie de muzică, dar în materie de absolut orice, își pune amprenta și pe muzica contemporană pentru că, la urma urmei, muzica nu este ruptă de viață, este o expresie a vieții pe care o ducem. Or, eu cred că muzica contemporană s-a schimbat odată cu omul contemporan. Într-adevăr, găsim și relicve de avangardă, după cum găsim și compozitori care compun acum în stil baroc. Mulți compozitori care vin dinspre muzica de film folosesc stilurile muzicale într-o manieră foarte liberă, o manieră care în anii '80 era de negândit. Ceea ce facem noi la a 28-a ediție este să și venim la zi cu ceea ce se întâmplă în actualitate și lucrul ăsta s-a văzut și anul trecut când s-a organizat Forumul Internațional al Compozitorilor în cadrul Festivalului Enescu, în care am avut atâția compozitori. Sigur, în acest festival nu putem să avem atâția compozitori, resursele noastre sunt limitate, dar invităm în continuare interpreți din străinătate; avem un grup din Austria, vin din Germania, vin din Elveția, din Franța, ceea ce înseamnă totuși o menținere și a relațiilor noastre cu ce se întâmplă în acele țări, dar și faptul că îi aducem aici și văd că există o cultură contemporană muzicală în România vie, cu interpreții interesați, cu compozitori interesanți și, nu în ultimul rând, cu ansambluri și instituții cărora le pasă.

(...)

Sunteți profesor de compoziție în cadrul Universității Naționale de Muzică din București și am reținut de fiecare dată, în celelalte două intervenții, că ați vorbit de tinerii compozitori. Care sunt tinerii compozitori pe care-i regăsim în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi?

Sunt compozitori... Acuma depinde cum definim... era într-un articol... "tânăr compozitor ești până la 49 de ani, după 49 de ani devii compozitor matur și după 70 - maestru, după 80 - guru ș.a.m.d." era cineva care făcea o asemenea împărțire. Sigur că nu mergem până acolo, dar eu m-aș gândi să spun că sunt într-adevăr câțiva tineri compozitori până în 40 de ani și care mi-au fost studenți mulți dintre ei și o pleiadă de compozitori buni de la Cluj, la Timișoara... nu toți sunt prezenți în festival, dar aș începe să spun despre Mihai Măniceanu, Diana Rotaru, Cristian Lolea... sunt, aș putea spune, chiar maturi la ora actuală, tineri cu operă, cu stiluri personale și cu un mod propriu de a gândi. Mai departe, până în 30 de ani bunăoară avem câțiva compozitori excelenți: Mihai Murariu, Sebastian Androne, Șerban Marcu la Cluj, Alexandru Murariu tot la Cluj, Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași la Timișoara. În festival mai sunt, foarte tineri, Vlad Răzvan Baciu, Bogdan Pintilie - nici n-a terminat Conservatorul... sunt câțiva compozitori care sunt... asta e important să știm, sunt în aceeași măsură prieteni cu interpreții interesați. Pentru că, iată, în cadrul festivalului nostru avem un ansamblu de clarinete condus de Emil Vișenescu, avem un ansamblu de 10 flaute condus de Ion Bogdan Ștefănescu, care sunt profesorii lor și au comandat lucrări. Aceste concerte au loc cu lucrări în primă audiție chiar de tineri compozitori, maturi compozitori - că nu facem acum numai festival de tineret... Dar vreau să spun că există o sinergie ître compozitorii maturi, compozitorii tineri pe care îi ascultăm, îi programăm, și tinerii interpreți. Fără tinerii interpreți, fără entuziasmul acestor tineri interpreți noi, compozitorii, n-am putea exista.

Studenții cu care lucrați acum se apleacă către un gen anume? Vin cu anumite idei... insistă într-o anumită zonă?

Depinde foarte mult de cultura lor generală și cultura muzicală cu care vin din liceu. Sigur că foarte mulți evoluează foarte bine în facultate, dar după aia își găsesc voci proprii și este foarte important să îi faci să înțeleagă că această vocație, că nu pot să zic meserie, de compozitor se exercită numai scriind, că altfel n-ai cum să înveți. Și în felul ăsta îi motivăm. Și acest festival și nu numai acesta, și Festivalul Meridian, și Festivalul Enescu sunt de fapt forumuri prin care putem să motivăm tinerii compozitori să scrie. Și cum îi motivăm? Îi motivăm cântându-i. Că sigur, ca să-i plătim de multe ori nu avem bani, dar o plată în sine este să-și audă lucrarea, să vină Radioul să le înregistreze lucrările, peste câtva timp să le dea pe post... pentru ei este o școală foarte importantă să fie cântați. Mulți compun pe calculator și le ascultă pe calculator, ori pe calculator nu e adevărat, nu e real, e virtual. Sună ca flautul, sună ca un clarinet, dar nu sună până la capăt.

E o bancă de sunete mai mult sau mai puțin infidelă.

Exact. Și atunci e foarte important să și le audă. Calculatorul cântă orice, un om nu cântă orice. or, e foarte important să le audă cu oameni în carne și oase, cu colegi de-ai lor în care să aibă încredere și care să-i spună "vezi că aici n-ai scris bine, aici, sus, nu sună așa cum crezi tu că sună și cum îți cântă calculatorul". Această câștigare a experienței în fapt este o școală a vieții și asta de fapt îi motivează să meargă mai departe și să privească cele două lumi - cea virtuală și cea reală - pe fiecare în felul ei.

La final, o să vă rog să adresați publicului o invitație pentru acest festival.

Eu invit pe toată lumea interesată de fenomenul contemporan să ia parte la concerte. Sigur că nimeni nu va putea veni la toate concertele, dar câteva concerte chiar merită și aș începe cu acest concert oferit de Radio, de Orchestra Națională Radio cu Corul Academic Radio, cu Corul de Copii Radio - o să fie masare de trupe serioasă pe scena Radioului, sperăm că și în sală! - du dirijorul Valentin Doni, cu soliștii Irina Iordăchescu, Geanina Munteanu, Daniel Filipescu, cu actorul Ion Caramitru, cu muzica lui Liviu Glodeanu și poezia lui Nichita Stănescu. Eu cred că acest este un mare eveniment la care asistăm, iată, după 40 de ani și care, de fapt trebuie spus, i se datorează lui Nicolae Teodoreanu, care a murit cu câtva timp în urmă - om tânăr, compozitor extraordinar și devotat - și care el de fapt mi-a spus despre oratoriul lui Glodeanu care nu s-a mai cântat de 40 de ani și ar merita pus. L-am ascultat, nu-l știam, și iată că am reușit împreună cu toate forțele - cu radioul, cu dirijorul, cu soliștii, cu corurile, cu orchestra - să îl programăm. Eu sper să fie evenimentul fulminant al acestui festival! Dar, și celelalte serii și tematici sunt de urmărit.

Concertul de vineri de la Sala Radio poate fi ascultat și pe frecvențele noastre începând cu ora 19,00, dar și pe romania-muzical.ro.