Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. 'Don Carlo' de Giuseppe Verdi la Opera Națională București - Interviu cu Ștefan Ignat

Publicat: joi, 15 Februarie 2018 , ora 11.57

Duminică 18 februarie și joi 22 februarie, Opera Națională București propune publicului premiera operei "Don Carlo" de Giuseppe Verdi. Regia, decorul, costumele și luminile spectacolului poartă semnătura lui Mario De Carlo, iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Tiberiu Soare. Printre invitați se numără interpreții rolurilor Don Carlo - tenorul Daniel Magdal, Elisabeta di Valois - soprana Celia Costea și Filip al II - lea - basul Ramaz Chikviladze, în timp ce personajele Rodrigo de Posa și Prințesa Eboli vor fi interpretate de soliștii operei: baritonul Cătălin Țoropoc, respectiv mezzosoprana Oana Andra. Despre apropiata premieră a vorbit baritonul Ștefan Ignat - directorul general interimar al Operei Naționale București:


Domnule Ștefan Ignat, cred că vă aflați la prima premieră de când ați preluat directoratul interimar al Operei Naționale București. Ați optat pentru o operă verdiană - Don Carlo. De ce acest titlu?

Pentru că în urmă cu 27 de ani am ascultat-o pentru prima oară - eram student - și mi-am propus să o cânt, mi-am propus să ajung să o cunosc cu de-amănuntul și am reușit acum doi ani. Am debutat în ea după 25 de ani și mi-am propus ca atunci când voi avea suficientă forță, putere de decizie, să o pun și eu acolo unde voi fi. Și iată că s-a întâmplat la Opera din București, după atâția ani frumoși.


L-ați invitat pentru montarea acestui spectacol pe regizorul italian Mario de Carlo. El semnează și decorul, costumele și luminile - o misiune dificilă pe care el însuși o compară "cu a te arunca de pe o stâncă din Acapulco". Cum a imaginat el această montare?

Încă de la începuturi, atunci când eu l-am chemat, mi-am propus să-l sfătuiesc într-un anume fel să facă o montare tradițională, clasică, așa cum mi-am închipuit-o eu în toți acești ani. Și i-am explicat cum aș vrea, cum mi-ar plăcea să fie și a fost întru totul de acord. A spus "Ok. Așa o vom face." Pentru că după atâția ani de modernism, de lucruri moderne pe care bineînțeles că nu le dăm la o parte și nu le contrazicem el a spus că este cazul ca la Opera Națională din București să revină tradiționalul pentru un timp. Bineînțeles, avem în plan și opere moderne, și opere care vor fi jumătate-jumătate, opere care să se desfășoare în zilele noastre sau cu puțin timp înainte.


Vă văd deja îmbrăcat într-un costum din acest spectacol. Următoarea întrebare era dacă sunteți tentat să intrați în distribuția spectacolului. Cred că veți intra de la premieră.

Nu. Eu nu sunt omul care-și dorește cu tot dinadinsul ca "eu să fiu", ci, în momentul acesta, prin funcția pe care o dețin, îmi doresc ca teatrul să fie cel care câștigă, nu eu. Prin montarea acestei opere am câștigat cu toții. Am câștigat o voce tânără (Cătălin Tțoropoc)a unui coleg al meu care a învățat și pe care eu l-am rugat să facă el premiera. Știți că de obicei directorii când vin, dacă sunt dirijori vor să dirijeze ei cât mai mult și premierele, vor să cânte ei cântăreții cei mai mulți, ce-i frumos și vor ei în premieră ca lumea să vorbească de ei. Nu, eu am gândit altfel. Vreau să fac ceva pentru operă, nu vreau să fac ceva pentru mine, pentru că, slavă Domnului!, în acești 27 de ani de carieră pe scena Operei Naționale din București am avut suficiente satisfacții în premiere. Și pot spune că și în data de 22 februarie eu voi fi în cea de-a doua premieră; nu e nici o rușine să cânți și după aceea un spectacol. E important să-l poți cânta.


Ambele spectacole sunt de premieră. Ce ne puteți spune despre interpreții celor două distribuții?

Interpreții… atunci când am analizat distribuția am plecat de la Filip. Filip trebuie să fie personajul în jurul căruia se rotesc ceilalți parteneri, celelalte personaje. De aceea, m-am gândit la două voci puternice din pleiada asta de cântăreți - n-am să le dau numele acum pentru că o să aștept lumea să vină la spectacole - , doi bași internaționali care fac totul ca această operă să iasă cum am gândit-o noi aici, în jurul consiliului artistic, așa cum ne-am imaginat-o. După aceea, avem bineînțeles doi tenori în rolul lui Don Carlo; un tenor de-al casei, care a mai cântat, care cântă, care a fost angajat la Operă (vorbesc de cea de-a doua distribuție) și, bineînțeles, un tenor foarte cunoscut publicului larg de la noi din țară, un tenor de naționalitate română adus de la Berlin. După care, suntem doi baritoni ai casei, doi baritoni tineri - eu așa mă consider și ne considerăm cu toții. Elisabeta - o soprană din casă, din operă și o invitată de excepție, tot româncă. Eboli sunt două interprete de la noi. Și ce să vă spun… în jurul acestora am făcut această operă să trăiască, să aibă viață. Noi sperăm că vom avea succesul dorit; ceea ce se și vede pentru că sunt deja epuizate biletele. Vom da până la sfârșitul stagiunii cinci sau șase reprezentații și atunci toată lumea va putea fi prezentă să ne vadă.


Înțeleg că va fi o regie tradițională, pe placul melomanilor de tradiționalism. Ce credeți că va atrage la această montare și partea tânără, care este mai axată pe modern?

Acum, dacă ne referim la o parte a tineretului care vrea modernism, are ce să vadă și modern - o tablă de șah, acolo unde este vorba de regi, de regine, nebuni, cai și ture. Veți vedea, este foarte ingenios făcut! Regia îi va mulțumi pe toți, după părerea mea - și pe cei moderniști, și pe cei tradiționaliști. Eu îmi exprim fericirea pentru că realizăm ceea ce nu s-a mai realizat de foarte mulți ani la Opera Națională din București - un spectacol pentru toți!


Și l-ați adus dirijor pe Tiberiu Soare.

Tiberiu Soare este dirijorul nostru, este directorul muzical al Operei, este cel mai în formă dirijor din România după părerea mea și nu numai a mea, ci și a celorlalți critici sau comentatori de operă. Și mi s-a părut normal ca această operă a operelor să-i revină și să dirijeze el premiera.


Ce alte surprize le mai pregătiți spectatorilor Operei Naționale până la sfârșitul stagiunii?

Eee, sunt multe, multe și frumoase. Ne-am gândit să redăm copiilor operele pentru copii, pentru că în ultimii doi ani nu s-au mai jucat opere pentru copii. Deja am avut Motanul încălțat, vom avea Flautul fermecat, vom avea Hansel și Gretel. Avem spectacolele pentru copii ale corului de copii al Operei, care face deliciul publicului. În 31 martie ne-am propus să facem premieră de Cavaleria și Paiațe pentru că de foarte multă vreme n-a mai fost nici acest titlu. În 6 mai am programat Frumoasa din pădurea adormită cu scenografi și coregrafi străini. După care, în data de 9 iunie, am programat Trubadurul de Verdi, care, de asemenea, a avut în ultima perioadă, în ultimii zece ani o montare care nu a avut succes, o montare modernă era și totuși publicul nu a gustat-o pentru că nu la toată lumea place modernul, mai ales în operele acestea frumoase.


Domnule Ștefan Ignat, vă muțumesc și vă urez mult succes!

Vă mulțumesc și eu. Să ne vedem cu bine la premieră și succes tuturor colegilor mei!

Interviu realizat de Jeanine Costache