Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. 'Unspoken' cu trompetistul Sebastian Burneci și Orchestra de Cameră Radio

Publicat: luni, 5 Februarie 2018 , ora 13.40

Este un proiect propus de trompetistul Sebastian Burneci, unul dintre cei mai valoroși muzicieni din noua generație, solist în Big Bandul Radio, în egală măsură fondatorul și leader-ul Bucharest Jazz Orchestra și al Cvartetului care îi poartă numele, membru în grupul internațional BaLaKo, și nelipsit în proiectele unor nume de prim rang ale scenei noastre - mă gândesc la albumul "Garden Beast" al saxofonistului Mihai Iordache, la "On the road" semnat Jazzybirds, dincolo de albumul "Povești din București" lansat sub titulatura Bucharest Jazz Orchestra. Nu ne referim în acest context la spectacole din sfera muzicii pop, a muzicii de film și animație. Sebastian Burneci este absolvent deopotrivă al Universității de Muzică din București și al Conservatorului din Groningen - Olanda, cu specializarea jazz. Cu sprijinul Institutului Cultural Român a fost unul dintre invitații Clubului 606 din Chelsea - Londra; de asemenea, vara trecută a participat la Festivalul Internațional "We Jazz Bodrum" pe malul Mării Egee. În interviul pe care l-a acordat postului nostru, muzicianul ne-a vorbit despre cele mai recente proiecte ale sale:


Sebastian Burneci, un profil în prim plan pe afișul concertului pe care-l vei susține miercuri, 7 februarie, ca solist al Orchestrei de Cameră Radio. Nu cred că trebuie să ne așteptăm la un Concert pentru trompetă și orchestră de Torelli sau Haydn. Afișul nu dezvăluie absolut nimic, deci… ce pregătești pentru publicul tău de această dată?

Cu siguranță nu este un Concert pentru trompetă și orchestră în accepțiunea clasică, dar, în același timp, sunt elemente de muzică clasică, sunt elemente de muzică contemporană, tot felul de inserții, chiar și folclor la un moment dat, dar bineînțeles că totul stă pe jazz, pe formarea mea de bază.


Cine semnează muzica?

Toate piesele sunt compuse de mine și orchestrate de dirijoarea acestui concert, Simona Strungaru, cu excepția unui standard de jazz "'Round midnight", care este orchestrat de George Dumitriu.


Simona Strungaru este dirijoare, vine cu o experiență din Olanda, conduce propriul ei ansamblu, "Simona Strungaru Symphonics". Cum au primit-o membrii Orchestrei de Cameră Radio?

Simona este o persoană foarte plăcută și este o persoană foarte dedicată și numai cine se ambiționează, nu o place și nu se simte relaxat în prezența ei.


Deci, cum decurge această colaborare?

Totul funcționează foarte bine. Noi suntem prieteni, am fost colegi la Conservatorul din București cu majoritatea membrilor Orchestrei de Cameră. În plus, muzica este foarte ofertantă pentru orchestră, adică nu folosim orchestra ca o culoare care ne-ar pune în valoare - noi fiind acest cvartet de jazz cu instrumente foarte sofisticate care ne fac mai interesanți. Eu cred că o punem foarte bine în valoare și avem într-adevăr o abordare simfonică a pieselor mele. Și secția ritmică face, într-adevăr loc orchestrei să existe așa cum trebuie pe o scenă dedicată.


La ce fel de sonorități ne putem aștepta?

Mi-e greu să descriu în cuvinte cum o să sune. Este un jazz simfonic presărat cu elemente de muzică contemporană. Sunt foarte multe sonorități îndrăznețe, sunt foarte multe combinații inedite de instrumente. Folosim electronice într-una din piese. Încercăm să exploatăm pianul ca instrument solist al orchestrei simfonice, aceasta fiind o altă idee pe care Simona o susține, ea fiind la bază pianistă. Cred că cel mai bine este să ne vedem acolo și să hotărască fiecare pentru el.


Câteva cuvinte despre cei cu care vei împărți scena - un trio de jazz. Sunt muzicieni din Bulgania - Teodor Petkov, Mihai Ivanov, Borislav Petrov...

Da, ei sunt bulgari toți, dar cea mai strânsă legătură o am cu Borislav, care mi-a fost coleg în Olanda și care este un muzician fabulos, complet. Înțelege foarte mult ce se poate întâmpla în ansambluri mici și mari și folosește setul de tobe și ca instrument de percuție adiacent și ca ceea ce este la bază. Știe să se integreze foarte interesant și foarte personal în tot felul de contexte. Iar ceilalți sunt trio-ul lui cu care lucrează în Bulgaria și nu numai.


Pentru că ai vorbit despre Olanda, care ar fi lecția pe care ai învățat-o la Groningen?

Din punct de vedere muzical, se bucură de o relaxare, o relaxare mult mai mare decât am experimentat în cei cinci ani de Conservator la București, și care cred că își spune cuvântul foarte apăsat în tot ce se întâmplă, în ceea ce cântă, în ceea ce compun, în contextele pe care le creează și în colaborările dintre oameni.. și se simte o altă energie. Cred că, pur și simplu, fiecare este mult mai conștient de motivul pentru care face muzică, motivul pentru care e profesor, motivul pentru care colaborează cu studenții. Și, în general, poate mi-am dorit eu să văd lucrurile așa, dar are puțin mai mult sens tot ce se întâmplă. Mie mi se pare că în România există o tendință de rătăcire. Nu știu dacă conștient sau nu, dar la un anumit nivel suferim de o doză de haos care ne încurcă muzical.


După albumul "Povești din București" ce ar urma?

"Unspoken"


Deci, se va lansa un compact-disc după acest concert.

Așa îmi propun. Înregistrăm acest concert și, dacă totul va ieși așa cum cred că va ieși, urmează acest CD. Sigur, cu Bucharest Jazz Orchestra am, de asemenea planuri. Vom face muzica pentru un musical românesc - o poveste de dragoste contemporană cu momente de jazz . Mă bucur foarte mult pentru că ne-au invitat pe noi să înregistrăm și cred că o să fie un produs foarte frumos, foarte plăcut.


Între Big Band-ul Radio, Bucharest Jazz Orchestra și Cvartetul Sebastian Burneci, unde te regăsești mai bine structural?

În fiecare fac altceva.


Care dintre aceste proiecte este mai aproape de structura ta interioară?

Toate trei sunt acolo. Nici nu mi-am pus problema să fac o ierarhie pentru că în Big Band-ul Radio în primul rând este locul unde m-am format și este poate cea mai importantă școală pe care am absolvit-o, sau încă mai dau niște examene, nu știu exact. În Big Band-ul Radio am rolul de prim-trompetist, de solist, dar în același timp sub bagheta unui dirijor. Pentru că în majoritatea ocaziilor este același, am dezvoltat o relație și îmi știu locul în ansamblu și în relație cu acest dirijor și în relație cu celelalte partide. La Bucharest Jazz Orchestra eu conduc orchestra. Bine, nu o dirijez, este o altă perspectivă pentru că se vede altfel ansamblul când stai pe scaunul celui care răspunde de tot ce se întâmplă acolo. Iar în cvartet, este practic altă meserie. Fiecare umple cu totul altfel, momentul muzical. Deci, cele trei sunt toate foarte aproape de mine. De aceea fac parte din ele și mă străduiesc să le fac să funcționeze cât pot eu de bine.


Ce mesaj dorești să transmiți prin "Unspoken"? Faptul că, poate, jazz-ul coexistă foarte bine cu muzica contemporană, clasică?

Da. Eu am făcut un text pe care l-am pus în programul de sală și care este și descrierea evenimentului on-line, în care vorbesc tocmai despre asta. După părerea mea, trebuie să catalogăm mai puțin stilurile muzicale, pentru că în felul acesta ne vom da voie să ne bucurăm de ce se aude fără să ne punem problema dacă ce se aude este de calitate în accepțiunea majorității, sau dacă ascultând acel stil de muzică ne plasăm unde am vrea să fim (chiar dacă avem sau nu ce căuta acolo), dar credem noi despre noi în acel moment că ne-ar ajuta să fim consumatori de așa ceva. Cred că este foarte important pentru oameni să facă ceea ce simt și să consume muzica mai mult prin ce le spune ascultând-o, decât pentru zona unde îi plasează fiind consumatori ai unui stil catalogat. De aceea am spus "Unspoken", cu dorința de a transmite cât mai mult, fără cuvinte.

Interviu realizat de Marina Nedelcu