În 31 octombrie 2017, la Sala Radio, publicul bucureştean va avea ocazia să o asculte pe binecunoscuta mezzo-soprană Ruxandra Donose, pentru prima dată pe scena Festivalului SoNoRo, în concertul "Opera senza Opera". Ruxandra Donose va interpreta liedurile Wesendonck pentru mezzo-soprană şi sextet de coarde, de Richard Wagner, alături de muzicienii Răzvan Popovici, Diana Ketler, Vladimir Mendelssohn, Philippe Graffin, Gavriel Lipkind, Henri Demarquette. În prima parte a concertului, Kamerata Kronstadt, sub bagheta dirijorului Cristian Oroşanu îi va acompania pe iniţiatorii Festivalului SoNoRo, Diana Ketler şi Răzvan Popovici şi pe violonistul belgian de origine rusă Marc Bouchkov în Concertul pentru pian şi orchestră în La major şi "Simfonia Concertantă" a lui Wolfgang Amadeus Mozart. Într-un interviu Ruxandra Donose, a vorbit despre proiectul pe care-l are în cadrul Festivalului SoNoRo.

În fiecare an publicul are privilegiul să vă asculte pe podiumul Radiodifuziunii Române, în acest an cu o zi înainte de 1 Noiembrie, când se sărbătoreşte Ziua Radioului Naţional. Aş începe prin a vă întreba ce semnifică pentru dumneavoastră, ce rol a jucat în cariera dumneavoastră Radio România?

Radio România - am mai spus-o de multe ori, dar cu foarte mare drag o repet - este instituţie de care mă simt profund legată încă din copilărie, atunci când tatăl meu lucra acolo şi eu participam la toate concertele de stagiune din fiecare joi. Am crescut acolo ascultând muzică şi participând la viaţa culturală şi prin concerte, dar şi prin emisiunile pe care la ascultam şi chiar de mic copil cunoşteam coridoarele acestei clădiri. Apoi, crescând, am avut primul meu concert important pe scena Radioului sub bagheta maestrului Iosif Conta; era vorba despre un concert perpetuum mobile… nu îmi mai aduc aminte exact anul, dar am cântat la pian atunci… eram elevă la Liceul "George Enescu" la clasa doamnei Popişteanu şi… iată că acum anii au trecut şi continui să vin pe această scenă, care este ca la mine acasă, că diverse ocazii, fie în operă, fie în operă în concert, fie concerte simfonice. Şi, iată, acum o ocazie inedită pentru mine, nouă, ca participant la Festivalul SoNoRo.

Veţi interpreta Wagner. De altfel, acum vă aflaţi la Cluj tot cu un titlu wagnerian. Este o schimbare de repertoriu?

Da, este o lărgire de repertoriu, pentru că nu cred că faptul că acum am început să cânt Wagner o să-mi oprească drumul spre repertoriul pe care-l cântam înainte, dar este, într-adevăr, o lărgire de repertoriu. Urmează mâine debutul meu în Fricka din Aurul Rinului de Wagner, prima operă din tetralogia Inelul Nibelungilor. Şi de liedurile pe care le cânt marţi m-am apropiat deja; le-am cântat o dată cu pian în varianta originală, iar unul dintre cele cinci poeme-lieduri şi anume ultimul pe care Wagner l-a orchestrat, l-am cântat deja şi cu orchestră. O să urmeze pentru mine şi alte opere de Wagner.. şi Fricka în Walkiria, şi Kundry în Parsifal… da, este, să zicem aşa, o schimbare de direcţie consecventă în momentul de faţă.

Veţi interpreta acest ciclu de lieduri în programul intitulat Opera senza opera. Am să vă rog să adresaţi publicului o invitaţie la acest concert.

Opera senza opera - aşa cum toate concertele din Festivalul SoNoRo, ca şi însuşi titlul festivalului "Hide & Seek" - are o semnificaţie bine gândită. La noi, Opera senza opera se referă la faptul că vom avea doi compozitori extrem de bine cunoscuţi şi extrem de iubiţi pentru creaţiile lor de operă, în acelaşi timp însă reprezentându-i cu piese care nu sunt operă… şi cu toate acestea sunt convinsă că spectatorii vor avea un apetit mărit şi o dorinţă şi mai arzătoare să asculte operele după ce vor vedea acest concert. Mozart şi Wagner nu cred că au nevoie de o prezentare specială şi nici de invitaţie specială, pentru că Mozart şi Wagner sunt nişte titani, sunt amândoi nişte compozitori de primă, primă, primă mărime. Fiecare în felul lui a revoluţionat şi a umplut muzica de nişte sensuri şi de nişte bogăţii nemaiauzite până la ei. Sper din tot sufletul că publicul va umple Sala Radio marţi seara, pentru că vor auzi nişte piese mai rar cântate în ţară la noi. Şi chiar dacă ar fi mai des auzite, ceea ce sper să se întâmple, de fiecare dată le auzi cu mare plăcere şi cu interes; sunt nişte piese foarte, foarte frumoase şi foarte interesante.

Ce urmează pentru Ruxandra Donose după acest popas în România?

Urmează pregătirea pentru acest debut important al meu în rolul Kundry din opera Parsifal de Wagner, cu Filarmonica din Berlin şi Sir Simon Rattle - atât concertant, cât şi în formă de spectacol cu o producţie nouă la Festivalul din Baden Baden.

Ruxandra Donose, vă mulţumesc şi vă urez mult succes!