ACUM:
22.00
Scena europeană
Înregistrări sau concerte în direct.
Urmează: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Apoi: 0.55 Imnul de stat

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu clavecinista Cipriana Smărăndescu, director artistic al Festivalului Altre Risonanze

Publicat: joi, 3 Noiembrie 2016 , ora 8.41

În perioada 16 - 30 octombrie 2016 s-a desfășurat la Roma ediția a 5-a a Festivalului Altre Risonanze. Detalii în interviul următor:

Punctul de greutate al ediției din acest an îl constituie muzica românească, în aranjamente noi, pentru ansambluri instrumentale inedite. Cum ați gândit, ca director artistic, locul muzicii românești în economia programului?

Bineînțeles că muzica românească a avut un rol foarte important pentru că acest festival a fost organizat în colaborare cu Accademia di Romania la Roma și Institutul Cultural de la București. E clar că am dorit să aducem atât muzica românească din genul cameral - și aici este vorba despre primul recital din acest festival, unde eu am cântat la clavecin o serie de toccate din Tratatul Il Transilvano de Diruta și o transcripție pentru clavecin a Cântecului de Paul Constantinescu -, cât și simfonică, festivalul încheindu-se cu prima Rapsodie de George Enescu, în varianta reorchestrată a dirijorului Andrea Riderelli. Am făcut acest lucru și pentru că, fiind la cea de-a V-a ediție a festivalului, am văzut că de-a lungul timpului publicul din Italia a apreciat extrem de mult muzica românească. A fost îndrăgită în primul rând de către interpreții care au propus-o în concerte, iar apoi foarte mult de către public. La sfârșitul ultimului concert de duminică, 30 octombrie, lumea era încântată de această primă Rapsodie a lui George Enescu; o muzică extrem de vie, de naturală și de plăcută în plan european.


Toccata lui Paul Constantinescu ai interpretat-o la clavecin?

Exact. Am făcut o variantă pentru clavecin, iar apoi tema cu variațiuni, Cântecul lui Paul Constantinescu a fost reorchestrat de către Andrea Riderelli în variantă pentru orchestră de cameră și trebuie să spun că ne-am dat seama de valențele orchestrale ale muzicii pentru pian a lui Paul Constantinescu. Se știe că, de foarte multe ori, în momentul în care e vorba de o muzică scrisă pentru pian, compozitorii au o gândire orchestrală. Acest lucru s-a revăzut și retrăit în varianta pe care Andrea Riderelli a propus-o pentru orchestră de cameră. A sunat extraordinar de bine această temă cu variațiuni pentru un mic ansamblu de coarde și suflători.


Ați colaborat cu o serie de artiști importanți, printre care și mezzosoprana Lavinia Bocu.

Pe Lavinia o cunoșteam de la Roma; ea cântă de foarte multe ori în capitala Italiei și îmi plăcea vocea ei. A fost o surpriză extrem de plăcută - o voce fantastică, de o foarte mare forță expresivă și chiar din momentul în care am avut prima repetiție am fi putut fi deja în concert, în fața publicului, pentru că era extrem de bine pregătită. Deci, a fost o surpriză extrem de plăcută colaborarea cu Lavinia. După aceea, bineînțeles, a fost vorba și despre o colaborare cu un bariton din Italia, celebrul bariton Furio Zanasi, într-o partitură românească: Cântecele pe versuri de Clement Marot de George Enescu, o partitură extrem de frumoasă. Și această suită de lieduri a impresionat extrem de plăcut atât pe muzicienii care au interpretat-o, cât și publicul din sală.


Următorul proiect al Ciprianei Smărăndescu care ar fi?

Probabil o nouă înregistrare pentru CD. Mă pregătesc deja pentru concertul din România, care va avea loc în iunie 2017 cu Orchestra de Cameră Radio. În afară de acestea vor fi o serie de concerte la Roma, pe lângă foarte multe lecții de clavecin. Am deja o mică clasă de clavecin aici, la Roma, pornind de la copilași foarte mici până la oameni în toată firea.

Interviu realizat de Monica Isăcescu