Vineri 28 octombrie se încheie ediţia cu numărul 50 a Festivalului Internaţional "Toamna Muzicală Clujeană", cu un program oferit de Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii "Transilvania", sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, a cărui activitate la Cluj s-a materializat în numeroase succese ale acestui colectiv.

Este un concert cu totul deosebit, în cadrul festivalului acestui an, un concert în care sunteţi protagonist şi într-o ipostază mai aparte...

În sensul în care, sigur, particip la această ediţie aniversară a Festivalului "Toamna muzicală" de la Cluj şi - în acelaşi timp - închei festivalul.

...Şi nu numai atât. Este şi un concert dedicat dumneavoastră, la o aniversare!

Mai mult sau mai puţin, pentru că fiecare dintre concertele simfonice ale acestei ediţii sunt dedicate evocării unuia dintre dirijorii care au însemnat ceva în istoria Filarmonicii din Cluj, respectiv lui Antonin Ciolan, Erich Bergel sau Emil Simon. Aniversarea mea vine ca un fel de adaos la omagierea acestor trei dirijori de marcă pe care istoria acestei filarmonici i-a avut. Este, aşa cum spuneam, încheierea unui festival care a devenit destul de important, chiar foarte important în peisajul muzical al României.

Aţi ales Brahms şi Beethoven pentru acest afiş - două coordonate repertoriale care au reprezentat constante ale activităţii dumneavoastră pe scenă şi, parţial, şi în plan discografic.(Sub acest aspect, mă gândeam la seria de CD-uri dedicate creaţiei brahmsiene...)

Desigur, Concertul al II-lea de Brahms pentru pian şi orchestră, care este o adevărată simfonie cu pian, înlănţuit de Simfonia a IX-a de Beethoven cred că înseamnă un moment într-adevăr festiv. Desigur, pentru mine Brahms în general reprezintă unul dintre cele mai importante puncte ale preocupărilor mele muzicale şi orice fel de reîntâlnire cu Brahms mă bucură enorm. Iar Beethoven… am dirijat în mai multe etape ale vieţii mele. (Aş fi vrut să înregistrez şi o integrală Beethoven dar nu s-a găsit momentul.) Da, am dirijat integrala simfoniilor de Beethoven la Tg. Mureş, la Iaşi, la Cluj şi la Bucureşti, aşa încât pot spune că Beethoven îmi este la fel de drag ca şi Brahms.