Un maestru al violinei și un militant pe târâmul artei pentru promovarea tinerilor interpreți dar și a unor creații prea puțin cunoscute, Gidon Kremer este un oaspete așteptat cu mult interres de fiecare dată în România, cu atât mai mult cu cât ne-a oferit - pe scenă și prin discografia sa - versiuni enesciene de referință. Precis, sincer și generos cu... minutele sale, Gidon Kremer a vorbit despre opțiunile sale repertoriale. Gidon Kremer este solistul concertului din 29 septembrie 2016, susținut la Sala Radio sub auspiciile Festivalului RADIRO.

Pentru mine, a descoperi compozitorii precum George Enescu sau Mieczyslaw Weinberg sau mulţi alţii a fost şi rămâne un aspect foarte important al căutărilor legate de UTILITATEA mea în lumea muzicii şi am transferat această idee, această atitudine şi orchestrei mele Kremerata Baltica.

Intâlnirile cu Weinberg din perioada studiilor

Vorbind despre Weinberg, la fel cum l-am descoperit pe George Enescu aşa s-a întâmplat şi cu Mieczyslaw Weinberg şi muzica sa. Aş spune că a fost doar greşeala mea faptul că l-am descoperit aşa de târziu căci studiind la Moscova între 1965 şi 1973 aş fi avut toate posibilităţile de a comunica direct cu Weinberg pe care îl vedeam la Conservatorul Ceaikovski, pe care l-am observat pe scenă la concerte dar şi foarte de aproape, la clasa de vioară a lui David Oistrah unde MieczyslawWeinberg a venit şi a interpretat pentru noi- studenţii - împreună cu marele meu maestru David Oistrah Sonata de Şostakovici, chiar înainte de prima ei audiţie pe marea scenă pentru public (Weinberg era un pianist minunat…) Ar fi trebuit să îi accord mult mai multă atenţie pe atunci dar eram foarte tânăr şi eram mult mai interesat de creatorii care erau mult mai tineri decât el, care ilustrau un fel de "underground" al muzicii clasice în acea perioadă, cum ar fi Schnitke sau Gubaidulina pe care i-am descoperit în anii studenţiei mele, sau Arvo Part sau Valentin Silvestrov… Aceşti compozitori mi-au marcat oarecum programele de mai târziu, lucrările lor fiind incluse în multe dintre ele - adesea în prime audiţii.

Abia mai târziu, promovarea muzicii sale

Chiar şi o simplă răsfoire a catalogului creaţiei lui Weinberg este impresionantă: să nu uităm că a scris 7 opere, 22 de simfonii, 17 cvartete şi multă, multă muzica de camera - peste o sută de opusuri… Chiar dacă eram conştient deja de valoarea operei sale tot mă simţeam încă destul de reticent în privinţa Concertului său pentru vioară; nu îmi dau seama DE CE… L-am ascultat de câteva ori şi mi s-a părut că acest concert pentru vioară nu aparţine listei pieselor preferate de mine din creaţia lui Weinberg. A fost, din nou, greşeala mea… Apoi, la un moment dat, am decis să încep să îl învăţ: este o piesă care te pune cu adevărat la încercare ! Sunt foarte bucuros acum că - la rândul meu - pot prezenta acum aceasta bijuterie componistică publicului şi sunt fericit că o parte din acest public o voi întâlni la Bucureşti!