ACUM:
19.00
Music box
Noutățile discografice din zona clasic, jazz&more.
Urmează: 20.00 Armonii preclasice O oază de liniște și echilibru.
Apoi: 21.00 Scena europeană Înregistrări sau concerte în direct.

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Interviu cu mezzosoprana Roxana Constantinescu

Publicat: vineri, 20 Mai 2016 , ora 13.39

Prezentă în importante centre muzicale din Europa și Statele Unite ale Americii, mezzosoprana Roxana Constantinescu se află în această perioadă la Filarmonica din Los Angeles pentru patru concerte vocal simfonice cu: Miserere de Arvo Part și Recviemul de Wolfgang Amadeus Mozart. Alături de artista română mai evoluează: soprana Lucy Crowe, tenorii Paul Appleby, Frederick Ballentine și bas-baritonul Luca Pisaroni. Maestrul venezuelean Gustavo Dudamel dirijează Orchestra Filarmonicii din Los Angeles. Participă Corul de Cameră al Filarmonicii Estoniene și Corul Radiodifuziunii Estone.


Roxana Constantinescu, vă mulțumesc pentru amabilitatea cu care ați răspuns, la această oră târzie pentru dumneavoastră, să ne vorbiți despre seria de concerte pe care le susțineți la Filarmonica din Los Angeles. Ce amănunte ne puteți da?

Primul concert s-a întâmplat deja în această seară. A fost un succes deosebit. Mi-a făcut o deosebită plăcere să revin la Los Angeles sun bagheta lui Dudamel, de data aceasta într-un repertoriu vocal-simfonic. Da, sunt două lucrări extraordinare. Recviemul de Mozart, evident, l-am cântat deseori și este o piesă celebră; e o lucrare pe care foarte mulți o știu - corurile sunt impresionante, momentele solistice… Dar pentru mine elementul nou l-a reprezentat lucrarea lui Arvo Part, pentru că, recunosc, a fost primul meu contact cu acest compozitor. Sunt două lucrări atât de contrastante, două lumi așa de îndepărtate una de cealaltă, încât impactul programului ales este foarte puternic. Miserere este o lucrare bazată pe cânturile gregoriene, cum de altfel este toată compoziția lui Arvo Part pare-se, dar simplitate și liniște interioară, sunete moi, dulci… este extraordinar să am ocazia de a fi prezentă și a participa în două lucrări atât de diferite și totuși excepționale.

Pe soliști, pe care vreau oricum să-i menționez - e vorba despre soprana Lucy Crowe… doi tenori am avut în lucrarea lui Part - Paul Appleby și Frederick Ballentine, iar baritonul Luca Pisaroni a fost basul din această seară. Cu Luca Pisaroni am lucrat deja la Opera de Stat din Viena, am cântat împreună în Nunta lui Figaro sub bagheta lui Seiji Ozawa. Pe ceilalți i-am întâlnit doar aici, a fost prima colaborare ... sunt minunați muzicieni. Cu maestrul Gustavo Dudamel reîntâlnirea și revederea au fost deosebite. Trebuie să spun că fiecare ocazie de a colabora cu el este un moment pe care îl apreciez pe măsură. Este o personalitate extraordinară și toate culorile lui, fragilitatea, intuitivitatea, magnetismul, puterea lui, totul se regăsește în gestica lui și asta mi se pare un lucru extraordinar. Este un artist pe care îl respect, îl admir și cu care sper să mai am și alte ocazii de a colaborat.


Spuneați că ați avut deja primul concert. Cum a fost primit de public?

Fără falsă modestie, a fost ceva extraordinar. A fost exploziv! Standing-ovations imediate, o atmosferă splendidă, nu se auzea musca în prima parte, și anume în lucrarea lui Arvo Part, dar după Recviemul de Mozart a fost o încununare, pur și simplu, o explozie de aplauze, o explozie de ovații. Au fost transpuși, au fost atinși, au fost sensibilizați… Sper că am avut și noi cât de puțin aport la ce s-a întâmplat în seara asta. A fost un succes incredibil, iar Gustavo Dudamel, în plus, este acasă.

Interviu realizat de Jeanine Costache