ACUM:
21.00
Concertele Radio România Muzical (R)
Urmează: 22.00 Scena europeană Înregistrări sau concerte în direct.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Săptămâna Belgiei în cadrul 'Stagiunii Europa' de la Craiova

Publicat: marți, 17 Mai 2016 , ora 13.38
Dacă a fost vineri, 13 mai 2016, atunci a fost Belgia în stagiunea Filarmonicii "Oltenia", stagiune-eveniment 2015-2016 dedicată tuturor celor 28 de state ale Uniunii Europene, un altul în fiecare săptămână. Cu protagoniștii (dirijorul Eric Lederhandler și pianistul Olivier de Spiegeleir), cei care au dorit au putut să se întâlnească și cu o zi înainte, în seria seratelor de prezentare cu intrare liberă cu care Filarmonica din Craiova prefațează simfonicul de stagiune propriu-zis.

Programul s-a constituit, de asemenea, într-o posibilă vitrină a componisticii belgiene, de ieri și de azi. În deschidere: "3 crochiuri" pentru flaut și orchestră de coarde de Michel Lysight, o primă audiție, prilej de a sonda ce înseamnă concret curentul "Noii muzici consonante" al cărei exponent Lysight este; adică o încercare de a reabilita contactul cu tradiția diatonică europeană, fără a ignora inovația, originalitatea și, de asemenea, fără premiza compromisului de dragul publicului. Solistă: o sensibilă Victoria Stan, de altfel, membră a orchestrei craiovene.

După pauză, într-un cuplu romantic - Adagio pentru trio de coarde și orchestră de coarde de Guillaume Lekeu și poemul simfonic "Vrăjitorul blestemat" de César Franck, aducându-ne aminte de vocea viguroasă și nuanțată componistic a Belgiei într-un context, romantic, în care, cel mai adesea, este asimilată și azi mult mai puternicei Franțe.

Dirijorul, Eric Lederhandler, a controlat convingător un ansamblu orchestral într-o evidentă creștere de formă, care ar merita atât o sală cu o acustică potrivită, cât și o scenă suficient de încăpătoare. De remarcat și solistul, pianistul Olivier de Spiegeleir, dezinvolt în a etala caracterul energic și stilul Concertului în Fa de George Gershwin, familiar ghid printre contrastele de caracter și dinamică ale partiturii compozitorului american. Un gând și despre public, care a aclamat în picioare, la final, evoluția muzicienilor: nimeni, dar nimeni, nu a aplaudat între cele 3 lucrări ale concertului de Gershwin.

E de subliniat, dincolo de redarea, cu lumini și umbre, a lucrărilor din program, originalitatea "Stagiunii Europa", stagiune-concept ce constituie o premieră la noi, în contrast cu cele consacrate, de tip generic, atât de familiare tuturor. Un efort impresionant și de apreciat, financiar și logistic, o idee ce va fi continuată - după cum am flat de la Vlad Drăgulescu, managerul Filarmonicii Oltenia din Craiova:


Sunteți actor ca formație, dar vă aflați acum în postura de a conduce o instituție muzicală; și putem pleca de la premisa că un posibil câștig ar fi o perspectivă obiectivă asupra domeniului. Încercați, presupun, să prezentați într-un alt mod decât cel consacrat produsul numit muzică clasică, stagiunea de concerte, și avem, pentru început, această stagiune unicat în țara noastră, făcută cred cu mari eforturi, logistice și financiare, care aduce în atenția publicului român muzicieni din toate 28 de state ale Uniunii Europene și muzică din aceste țări. Suntem în penultimul act al acestei stagiuni. Ce ați intenționat și cum vi se pare că s-a conturat totul?

Am vrut foarte tare să deschidem o nouă perspectivă pentru instituția noastră. În 2015 a împlinit, de fapt Craiova a împlinit 111 ani de la primul concert simfonic al Societății Filarmonice "Oltenia", la 1904, care ușor, ușor, în timp, a devenit Filarmonica "Oltenia", reorganizată în 1947 și transformată într-o instituție de stat. Am reflectat asupra energiei oamenilor de la 1904 și ceea ce au făcut ei m-a inspirat foarte tare pentru a crea această stagiune. Practic, ei au pornit la drum cu ceva ce nu exista la vremea respectivă în Craiova. La fel și noi am pornit în 2015, în octombrie, la drum cu ceva ce nu există în Europa, o stagiune care să aducă pe aceeași scenă muzică clasică și contemporană din fiecare țară, cât și muzicieni. Treptat, când am început să lucrăm la acest proiect ne-am dat seama că putem să-l îmbunătățim, am adus studenți de la conservatoare din fiecare țară, am adus reprezentanți de la filamonici. Deschiderea stagiunii a fost făcută chiar de către vicepreședintele Wiener Philarmoniker aici, în sala noastră "Filip Lazăr". Și acum pot să spun că, fiind în a 27-a săptămână, toată această experiență a reușit din plin să satisfacă nevoile pe care noi le-aveam și pe care în mod normal le care orice instituție publică de cultură, nu neapărat o filarmonică.


Și, sintetizând în câteva idei, care ar fi aceste nevoi pentru o instituție muzicală modernă, în momentul de față?

În primul rând, să cântăm și muzica celor care încă trăiesc, pentru că sarcina noastră este să promovăm muzica și nu neapărat să promovăm o muzică ce se cântă de sute de ani, care sigur că nici nu mai are nevoie de prezentare, și tocmai de aceea am ales să avem la fiecare concert cel puțin o lucrare contemporană. În al doilea rând, îmbogățirea patrimoniului nostru din punct de vedere repertorial, pentru că aproximativ 70 % din tot ce s-a cântat în această stagiune a fost în primă audiție națională. În al treilea rând, o deschidere foarte mare către scena europeană, pentru că toate concertele noastre au fost transmise și prin live streaming pe internet, dar și de către TVR Craiova. Acest fapt ne-a deschis porțile către un public pe care în mod normal nu îl avem, publicul de televiziune din orice colț al lumii. Parteneriatele pe care le-am făcut cu mari instituții din Europa, de asemenea, ne asigură o vizibilitate foarte clară în mai multe țări din Europa, misiunea, așa cum o vedem noi în momentul de față fiind aceea de a nu fi doar o filarmonică a Craiovei, a nu fi doar o filarmonică a Olteniei sau a României, ci o filarmonică a Europei. Suntem deja din 2007 în Uniunea Europeană și trebuie să profităm la maxim de acest lucru. Ambasadorii care ne-au călcat pragul au venit și au confirmat eforturile noastre în acest sens și cred că de aici încolo s-au deschis posibilitățile de a crea și alte evenimente la nivel european, iar pentru orchestră, toate aceste lucrări în primă audiție, pe care, săptămână de săptămână, a trebuit să le studieze și să colaboreze cu atâția dirijori, din atâtea țări, cu atâtea stiluri diferite, cred că a însemnat un soi de restart și o scoatere din rutină.


Ar mai fi ceva de observat - stagiunea de față este una conceptuală, ce iese din linia stagiunilor de tip clasic, generic, de până acum. Am înțeles că veți continua ideea...

În ziua de astăzi, ca să văd și răspund mai concret la prima întrebare, cred că dincolo de faptul că aducem o muzică pe scenă, trebuie să aducem și o poveste. În această stagiune, în fiecare săptămână am adus povestea unei țări, spusă de muzicienii care au urcat pe scenă, atât pe scenă efectiv, cât și în cadrul colocviilor pe care le-am avut de-a lungul săptămânii. Aceștia au avut posibilitatea să povestească de ce au ales lucrările respective, de ce ei la rândul lor au ales profesia pe care o slujesc, și practic s-a creat o intimitate între public și ceea ce se întâmplă pe scenă. Stagiunea următoare va urma această concepție a noastră și se va numi "Stagiunea Prieteniei", "Friendship Season", o stagiune în care dorim să aducem românii din diaspora, unii dintre ei cunoscuți în țară, alții necunoscuți la noi, dar foarte cunoscuți în țările unde activează, și cumva să repatriem acești ambasadori extraordinari ai României, pentru că ei, acolo unde se duc, ne fac foarte mare cinste și cumva să încercăm și noi, Filarmonica "Oltenia", să-i cinstim așa cum trebuie. Se numește "Stagiunea Prieteniei" pentru că invitații, la rândul lor, vor veni cu prieteni pe care i-au întâlnit pe drumul lor sau în țările în care locuiesc, unde sunt rezidenți în momentul de față; iar lucrările pe care le vom alege pentru stagiunea viitoare au ca subiect prietenia, și căutăm compoziții care au fost scrise de către compozitori pentru prieteni de-ai lor, pentru iubitele lor... Mai mult decât atât, încercăm să căutăm și lucrări contemporane scrise chiar pentru cei care vor urca pe scena noastră ca soliști. Sperăm să reușim să activăm interesul, așa cum am făcut-o și în această stagiune, și treptele merg mai departe, avem planuri pentru câteva stagiuni de aici încolo.

Interviu realizat de Ștefan Costahce