ACUM:
20.00
Armonii preclasice
O oază de liniște și echilibru.
Urmează: 21.00 Scena europeană Înregistrări sau concerte în direct.
Apoi: 23.30 Sunete contemporane Creații contemporane românești

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Ciprian Marinescu - dirijorul Orchestrei de Cameră Radio

Publicat: miercuri, 13 Aprilie 2016 , ora 14.08
Miercuri, 13 aprilie 2016, Orchestra de Cameră Radio va fi condusă de Ciprian Marinescu, artist stabilit de 17 ani în Japonia. El este nu numai șef de orchestră, ci și violonist, profesor, concertmaestru și solist al Orchestrei de Cameră Harmonious din Osaka. Ciprian Marinescu a fost invitatul nostru în cadrul rubricii "Interviul Zilei".


Desfășurați o bogată activitate în Japonia. O să vă rog să ne vorbiți despre cum este percepută muzica în acea parte a lumii.

Noi avem o impresie că cei din Asia, japonezii, sunt puțin departe de muzica clasică, dar nu este adevărat absolut deloc. Sunt niște instrumentiști și niște muzicieni extraordinari, mai ales că în ultimele decenii vin și studiază toți în Europa. Dacă ne uităm în Germania, Austria, sunt școlile pline de elevi, de studenți din Asia - nu numai japonezi, ci și coreeni. Și, dacă ne uităm chiar și la premiile internaționale, sunt aproape toate luate de către asiatici. Ce pot să vă spun despre japonezi? Sunt un popor foarte tenace, un popor cu mult bun simț și foarte serios. E o plăcere să fii acolo, e o plăcere să fii cu ei împreună și să faci muzică împreună cu ei. Ei acceptă multe idei noi, deci mie mi-este foarte ușor să lucrez cu ei. Nu pot să spun că le spun eu ceva nou, dar având în vedere că am o experiență aici, în Europa, mult mai mare decât ei avem o relație extraordinară.

Da! Sunt profesor, sunt violonist de asemenea. De fapt eu am plecat de aici, din Radio, de acum 20 de ani, de la Orchestra Națională Radio. Am orchestra mea acolo. La început am fost membru al unei orchestre - Filarmonica din Osaka. Între timp, am făcut o orchestră a mea - un fel de Virtuozii, cu avem aici, în București, orchestra maestrului Andreescu -, o orchestră care este extraordinară, cu instrumentiști speciali, cu care am venit și în Festivalul Enescu de acum două ediții, cu Octuorul de Enescu, o lucrare foarte grea.

În rest, predau mult, dirijez și fac multă muzică de cameră - cvartet, trio. Am lunar cam un concert, două de muzică de cameră. Fac, de fapt, ceea ce mi-am dorit dintotdeauna să fac, pentru că e greu să trăiești din cvartet, știți și dumneavoastră, e foarte complicat. Dar, iată că am ajuns efectiv în perioada în care fac tot ceea ce-mi doresc și o fac cu mare plăcere.

Și aici, venind la Orchestra de Cameră Radio, reîntâlnind toți foștii colegi și prieteni, vin cu mare plăcere și repetițiile văd că sunt foarte plăcute. Ei reacționează foarte frumos și țin să le mulțumesc pe calea asta. Avem o relație extraordinară. La început eram puțin sceptic, pentru că fiind foști colegi, eu plecând de aici violonist, mă întorc ca dirijor... mă gândeam cum or să accepte oare ideea, dar văd că sunt chiar extraordinar de receptivi și e o liniște incredibilă, ceea ce nu-mi vine să cred și chiar vreau să le mulțumesc pentru asta.

Am putut să merg la un Mozart și m-am gândit la "Jupiter", la 41. E o chestie foarte ciudată! Eu, când eram tânăr, la 20 de ani, eram înnebunit cu Mahler. Ei, am ajuns la aproape de 50 și îl descopăr pe Mozart. Este atât de natural, atât de firesc tot ceea ce a scris geniul acesta încât cred că nu avem cuvinte să ne exprimăm. De aceea am ales Mozart și "Jupiter", care este un Mozart dramatic. De obicei Mozart este foarte relaxant, dar "Jupiter" este o lucrare deosebită; după părerea mea, se duce mult după anii lui Mozart, deci este efectiv ceva extraordinar, o lucrare deosebită.


Cu ocazia acestui concert vă reîntâlniți și cu publicul din România, cu publicul de la Sala Radio. Aveți un mesaj pentru oamenii care vor fi în sală sau pentru cei care ascultă concertul la radio?

Știți, eu am ajuns la concluzia că noi, muzicienii, facem tot ceea ce facem pentru public. Eu o fac cu mare plăcere și sunt fericit când sunt acolo, pe scenă. Încerc să-i fac și pe colegii mei să ne bucurăm împreună, pentru că dacă noi nu ne bucurăm, atunci publicul nu are cum să se bucure, nu are cum să fie fericit. Noi o să fim atât de fericiți încât publicul să fie foarte fericit și foarte mulțumit. Chiar îi rog să vină la concert. Va fi un concert foarte frumos!

Interviu realizat de Lucian Haralambie