ACUM:
21.00
Concertele Radio România Muzical (R)
Urmează: 22.00 Scena europeană Înregistrări sau concerte în direct.
Apoi: 0.00 Adagietto În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Săptămâna Sunetului - conferință susținută de Speranța Rădulescu

Publicat: luni, 14 Martie 2016 , ora 12.09
Bucureștiul se alătură inițiativei internaționale Săptămâna Sunetului, între 14 și 20 martie, când are loc prima ediție locală. Evenimentul propune acces gratuit la o serie de concerte, filme, conferințe și expoziții, animate de invitați din Franța, Austria, Belgia, Statele Unite și România. Oameni de artă, muzicieni, cineaști, ingineri de sunet și etnologi vor «înrăma» și analiza din diferite unghiuri faptele sonore care populează natura și viața publică și privată, urmărind repunerea sunetului în context global și reinterpretarea din perspectivă socială. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc pe 14 martie, la ora 18:00, la Hanul Gabroveni/ARCUB, cu vernisajul instalației sonore realizate cu ajutorul lui Baptiste Bohelay (Franța) și Modulab (România), în prezența organizatorilor, artiștilor invitați și partenerilor evenimentului.

Speranța Rădulescu, profesor la Universitatea Națională de Muzică București, invitat de onoare al seriei, va susține una dintre conferințele din cadrul proiectului "Săptămâna sunetului" - vineri, 18 martie, la ARCUB.


Care este subiectul acestei întâlniri cu publicul?

Subiectul este seria de discuri sau colecția de discuri "Ethnophonie", pe care o produce Muzeul Țăranului Român în colaborare cu Fundația "Alexandru Tzigara Samurcaș" - o serie care conține 26 de discuri, până în acest moment, de muzici rurale și urbane - în majoritate ale românilor dar și ale grupurilor etnice minoritare - care încearcă să fie în ansamblul lor o oglindă sonoră a muzicilor orale din acest moment, adică de la intersecția celor două secole. Seria a început chiar în 2000 și primul ei disc s-a numit "Sfârșit de mileniu în satul românesc". Atunci acesta era proiectul, dar între timp am înțeles că trebuie să includem și orașul, pentru că în ultima vreme creativitatea se deplasează în mod cert, odată cu populațiile rurale, către oraș și aici există un ferment al înnoirilor de care trebuie să ținem cont.

Muzicile sunt foarte frumoase, sunt antologice, credem noi, ce produce poporul român mai de calitate, mai de soi sub raport estetic și, an același timp, fac joncțiunea și cu un trecut care era mai bogat în muzici orale. Să vă dau câteva exemple de titluri, unele sunt consacrate unui grup, unui taraf tradițional - taraful din Clejani la începuturile sale, în anul 1991 - , altele unei regiuni, firului regional dintr-o anumită arie culturală. Și-n această perspectivă, discurile noastre relizate în Gorj sunt speciale. Altele sunt consacrate unui gen în extincție, cum e cazul cântecului epic; avem un baladist minunat din Teleorman. Altele sunt consacrate unor instrumente neobișnuite pe care le folosește poporul român și pe care majoritatea românilor le ignoră - e cazul unui disc consacrat instrumentelor mai speciale dimprejurul Transilvaniei. Sunt foarte variate și fiecare disc e însoțit de o amplă broșură explicativă, pentru că muzica asta are nevoie de explicații, socotind că toate sunt muzici regionale așa e normal să fie, așa sunt muzicile noastre tradiționale - regionale și nu naționale. Pentru ca oricine să poată înțelege despre ce e vorba - cum se cântă, cine le cântă, cu ce prilejuri, cu ce înțelesuri - avem broșuri explicative, jumătate în română, jumătate în engleză.

Această colecție a primit două premii internaționale, care n-au făcut ecouri în România: unul este Premiul "Coup de Coeur" al Academiei Charles Cros și al doilea - Premiul Criticii Germane a Discului, pentru un anumit disc destul de interesant pe care l-am făcut, cu muzici de la aromânii din Albania.

Eu recomand oricui să cumpere aceste discuri, nu că s-ar înghesui publicul să le cumpere, pentru că e clar că publicul nostru obișnuit va fi întotdeauna atras de noutățile extraordinare ale zilei, dar cei care au un pic de gust pentru muzica bunicilor lor, sau a străbunicilor în cazul celor mai tineri, ar fi bine să ia cunoștință de această imagine sonoră a românilor, pe care încercăm să o construim prin colecția noastră "Ethnophonie".

Interviu realizat de Lucian Haralambie