La doar 21 de ani, Andrei Ioniţă este câştigătorul secţiunii "Violoncel" a unuia dintre cele mai prestigioase concursuri de interpretare muzicală, primul român care reuşeste această performanţă. În cadrul galei desfăşurate în Sala Ceaikovski de la Moscova ieri seară, 1 iulie 2015, artistului român i-au fost înmânate Premiul I şi Medalia de Aur, fiind astfel răsplătit pentru excepţionala sa prestaţie de-a lungul etapelor concursului. Deşi este copleşit acum de mesaje, oferte de concerte şi urmează să cânte chiar astăzi, 2 iulie 2015, în Concertul de Gală al Concursului Ceaikovski, am avut bucuria de a-l felicita pe Andrei Ioniţă şi de a realiza un interviu.

Andrei Ioniţă, cum a fost acest concurs? Cum a fost atmosfera şi cum te simţi acum?

Cred că este de prisos să mai spun cât de epuizant a fost. Mai ales din punct de vedere emoţional, pentru mine a fost extenuant. Am dat pe scenă absolut tot ceea ce am avut, m-am expus efectiv în faţa publicului, în faţa comisiei şi iată că am reuşit.

Cum ai descrie atmosfera de acolo? Tensionată, presupun.

Da, a fost într-adevăr o atmosferă destul de tensionată, dar cea mai mare presiune vine tot timpul de fapt din interior. Pentru că orice artist doreşte să ofere tot ceea ce are mai bun, mai ales într-o asemenea situaţie, mai ales având în vedere deschiderea pe care un asemenea concurs o are. A fost urmărit, se pare, de către milioane de oameni din 170-180 de ţări. Din punctul acesta de vedere… într-un fel nici nu mi-a mai păsat neapărat de rezultate, cât de faptul că am parte de acest moment în faţa luminii reflectoarelor. Şi da, am vrut să mă prezint în cel mai bun şi în cel mai frumos mod cu putinţă. Mă bucur că am reuşit şi că am fost apreciat. Mulţumesc, de asemenea, şi tuturor românilor care au fost alături de mine. M-am simţit iubit!

Aşa este. Cu siguranţă, te-am urmărit cu toţii cu sufletul la gură şi am fost impresionaţi. În finală ai avut două lucrări foarte dificile pe care le-ai interpretat extraordinar. Presupun că acolo a fost punctul maxim de tensiune?

Într-o oarecare măsură da, a fost o presiune imensă, dar în acelaşi timp m-am bucurat foarte mult să pot să cânt Ceaikovski şi Şostakovici în oraşul lor natal, în St. Petersburg. M-am bucurat foarte mult să cânt şi pe scena Filarmonicii de acolo; a fost o sală absolut extraordinară. Publicul m-a susţinut, orchestra m-a susţinut… a fost un moment deosebit pentru mine.

Cum au fost reacţiile publicului?

Am primit numai reacţii pozitive din partea publicului, chiar şi din partea orchestrei, mai ales în finală. Dinainte să se anunţe rezultatele oamenii spuneau că sunt preferatul lor. Totuşi, nu mi-a venit să cred până la urmă chiar am şi câştigat concursul.

Cum a fost juriul?

N-am putut observa decât reacţiile lor după ce am cântat. Ieri, la gală, nu au mai fost decât Mischa Maisky şi directorul artistic de la Carnegie Hall. Normal că m-au felicitat şi mi-au urat toate cele bune. S-ar putea să primesc un concert la Carnegie Hall, urmează să păstrez legătura cu dumnealor.

Îmi vorbeai mai devreme la telefon chiar despre programul zilei de astăzi… Se deschid deja porţi?

Deja a început, să zicem, nebunia. Am repetiţie cu maestrul Gergiev. El va dirija Concertul de gală. Mâine repetăm la St. Petersburg, după care imediat vom pleca într-un turneu în Finlanda. Am auzit ceva şi de Germania, Japonia. Am primit o invitaţie de turneu în China în luna noiembrie. Au venit deja câţiva reprezentanţi ai unor agenţii, m-au abordat deja… să vedem. Trebuie să mă liniştesc acum şi să fac alegerile potrivite. Asta este cel mai important acum.

Ştim deja când vei cânta şi la noi, în România?

Cu mare siguranţă voi cânta în luna mai a anului viitor cu Orchestra Naţională Radio şi, de asemenea, în luna iunie sunt programat cu un concert cu Filarmonica din Bucureşti.

Există persoane, profesori cărora ar trebui să le mulţumeşti, desigur, asta în afară de efortul personal imens pe care l-ai depus pentru a ajunge la acest rezultat?

În primul rând, doresc să-i mulţumesc profesoarei mele Ani Paladi din Bucureşti. Îi datorez, până la urmă, aproape totul dumneaei; a fost absolut tot timpul alături de mine, chiar şi după ce am plecat. De asemenea, doresc să-i mulţumesc şi profesorului meu din Berlin, Jens Peter Maintz, care este un om absolut extraordinar şi un profesor extraordinar. Am fost susţinut de-a lungul timpului, nu de foarte multe persoane, dar de persoane care au ţinut mult la mine şi îmi doresc să mulţumesc şi familiei, şi absolut tuturor.

Plănuieşti să rămâi la Berlin şi după absolvirea studiilor la Berlin, pentru a le continua poate, sau ai deja un alt plan?

Încă nu ştiu ce voi face după ce termin anul viitor. Mi-ar face totuşi mare plăcere să rămân în Berlin. Este un oraş efervescent din punct de vedere artistic. Mă simt bine deja, m-am integrat acolo. În luna noiembrie voi avea debut ca solist cu Orchestra Simfonică a Germaniei în Sala mare a Filarmonicii de acolo, din Berlin. Da, mi-ar face mare plăcere să locuiesc în Berlin şi în viitor, în anii următori cel puţin.

Încă o dată, felicitări din partea noastră, a tuturor! Vom fi continuare alături de tine şi aşteptăm să urmărim gala. 

Vă mulţumesc! Da, şi gala va putea fi urmărită în direct pe internet. (n.n. de la ora 19,00 pe medici.tv)