ACUM:
16.00
Poveștile de succes ale muzicii
Interviuri-reper cu muzică
Urmează: 16.30 Armonii preclasice (R) O oază de liniște și echilibru.
Apoi: 17.30 Free

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Tiberiu Soare este dirijorul concertului închinat victimelor Revoluției din 1989

Publicat: vineri, 19 Decembrie 2014 , ora 11.22

Orchestra Națională Radio vă propune astăzi, 19 decembrie, la Sala Radio, un concert eveniment în memoria celor care au dispărut dintre noi în evenimentele din decembrie 1989, în urmă cu 25 de ani. Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, cu participarea violonistului Alexandru Tomescu, a Corului Academic Radio a sopranei Mădălina Barbu și a violonistului Virgil Zvorișteanu, veți asculta un repertoriu emoționant, ce cuprinde trei cântece sacre de Carlo Gesualdo da Venosa, Concertul pentru vioară și orchestră "În memoria unui înger" de Alban Berg și Simfonia a IV-a de Gustav Mahler.


În această seară la Sala Radio - un concert special, un concert închinat memoriei celor care au dispărut în urmă cu 25 de ani pentru ca noi să fim liberi. De ce e important să nu uităm acel moment?

Tocmai pentru a rămâne liberi. Am văzut de curând o apariție editorială - e adevărat, este vorba de retipărirea în cine știe a câta ediție - a lui Friedrich Hayek, Drumul către servitute. E o carte care, cred eu, ar trebui să fie citită de fiecare dintre noi. Drumul către servitute este deschis exact de aceste lucruri, de uitare în primul rând. Oamenii au o capacitate uluitoare de a uita lucruri, mai ales ororile. E firesc cumva, ne-ar spune un psiholog, dar nu trebuie să uităm. Trebuie să avem cumva prezente în memorie acele sacrificii care s-au făcut pentru ca noi, astăzi, să putem fi sau nu de acord unii cu alții într-o societate liberă.


De ce aceste lucrări pentru un concert special?

Am vrut să ieșim cumva din clișeul unui requiem. Ar fi fost foarte simplu și chiar foarte frumos. Există lucrări, mise pro defunctis de o frumusețe nepământeană și primul la care m-aș fi gândit ar fi fost Gabriel Faure, dar cred eu c-ar fi fost bine nu neapărat să mergem în direcția de doliu, ci mai ales de comunicare și, mai ales, să trimitem un mesaj consolator către cei care au rămas în viață și care au suferit în urma dispariției acelor tineri. Așadar, sunt lucrări cu un mesaj consolator. Primele 3 Sacrae Cantiones de Carlo Gesualdo da Venosa- e un cor a capella, sunt trei motete sacre scrise în 1603, editate la Napoli și le-am gândit ca un fel de cortină muzicală strict vocală, ca un corum angelorum care să deschidă tematic acestui concert. Concertul pentru viară și orchestră de Alban Berg "În amintirea unui înger" în interpretarea lui Alexandru Tomescu, de asemenea, poartă cu sine un mesaj consolator. Berg așa l-a și gândit; este dedicat memoriei fiicei Almei Mahler. Iar Simfonia a IV-a de Gustav Mahler se termină cu un lied care se numește "Bucuriile cerești". Există o tematică ce leagă toate aceste muzici din epoci diferite, din stiluri diferite. Dacă vorbim de Berg-Mahler, sunt practic în aceeași epocă; Berg e puțin după Mahler, dar stilurile sunt extrem de diferite. În același timp nu trebuie uitat că dintre cei trei monștri sacri ai celei de-a doua școli vieneze - Schonberg, Webern și Berg - Alban Berg a fost de departe preferatul lui Gustav Mahler. Deci, există cumva și o filiație spirituală între cele două lucrări - Concertul de vioară și Simfonia a IV-a.

Așadar, trei lucrări care să nu ducă direct în zona unei comemorări pioase, ci mai degrabă a unui zâmbet printre lacrimi a unui mesaj consolator.


Apelez la un exercițiu de imaginație… Cum am fi vorbit despre Tiberiu Soare dacă nu ar fi existat Revoluția din 1989?

Probabil că eram profesor de muzică undeva la țară, pentru că se încuraja lucrul acesta. Probabil că aș fi făcut Conservatorul sau nu… cine știe… e foarte greu de făcut o istorie paralelă. Mi se întâmplă atâtea lucruri într-o zi, dar în zeci de ani. Dar, probabil, mânat de această pasiune, aș fi urmat cursurile Conservatorului. Pe vremea aceea nu exista clasă de dirijat, probabil aș fi făcut compoziție sau cine știe ce altceva. Și probabil că acum aș fi fost, cum am spus, profesor de muzică pe undeva în cel mai bun caz sau aș fi fost membru al unei orchestre.

Concertul din această seară merită să fie trăit ca o experiență directă, în sală. Celor care nu ajung totuși în Studioul "Mihail Jora" le recomand să asculte pe căile Radio România acest concert pentru că e un mesaj sincer și pregătit cu foarte mare grijă de către toți muzicienii prezenți pe scenă.

Interviu realizat de Lucian Haralambie