ACUM:
7.00
Allegro... de sărbătoare
Urmează: 9.50 Promo
Apoi: 9.54 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Dirijorul Corului 'Preludiu', Voicu Enăchescu: 'Când ne aflăm în fața publicului, încercăm să fim sinceri cu noi înșine și cu cei care ne ascultă'

Publicat: miercuri, 10 Decembrie 2014 , ora 10.09

Au fost aplaudați pe scene românești și străine, au semnat discuri de succes, sunt recunoscuți pentru atmosfera specială pe care știu să o creeze la fiecare concert al lor: Corul de Cameră "Preludiu" al Centrului Național de Artă "Tinerimea Română" și dirijorul Voicu Enăchescu au o relație de iubire care durează de 42 ani. În 16 decembrie, de la ora 19, Corul de Cameră "Preludiu" va susține tradiționalul său concert de Crăciun la Sala Radio. Nu este un concert obișnuit, ci unul cu semnificații speciale: înregistrarea acestui eveniment va putea fi ascultată de milioane de europeni, pentru că Radio România Muzical a înscris acest concert în proiectul de Crăciun al Uniunii Europene de Radio. Proiectul reunește 12 concerte de la cele mai importante radiouri publice europene și va fi difuzat în rețeaua Uniunii Europene de Radio în 21 decembrie.

Protagoniștii unui concert pentru milioane de europeni, care reprezintă România cu un program de colinde autentice interpretate în spiritul clasic, tradițional, ascund în spate o viață de muncă și sacrificii despre care vorbește dirijorul Voicu Enăchescu.


Cum studiază un cor? Câte ore de repetiție și câte zile pe săptămână sunt necesare?

Programul de repetiții este zilnic, două ore jumătate - trei ore pentru fiecare repetiție. Este foarte important ca cel care păstorește un cor să știe să își aleagă repertoriul și să încerce să fie în primul rând pe placul coriștilor, adică cei care interpretează acest program.


Ce înseamnă să-ți alegi un repertoriu potrivit?

Din fericire, aria de selecție a pieselor pe care noi le cântăm este foarte largă, avem în repertoriu lucrări de la muzica preclasică până la muzica contemporană. Înainte însă de a începe lucrul la o piesă, supun lucrarea respectivă atenției membrilor corului și, în funcție de plăcerea cu care ei primesc propunerea mea, o includem sau nu în repertoriu. Apoi începem lucrul pe partide (n.r. grupe de voci), fiecare partidă are de învățat partiturile pe dinafară pentru că eu nu accept să se cânte în timpul concertului după partitură. Mi se pare că relația dintre cor și dirijor are de suferit foarte mult, pentru că atenția nu mai este îndreptată numai către dirijor, care comunică nu neapărat prin gest, ci și prin privire.


Care este repertoriul pe care muzicienii din Corul "Preludiu" îl iubesc cel mai mult? Vreau să spun că muzica preclasică n-are nici un fel de respingere. Apoi, după 1990, abordarea unor lucrări din repertoriul religios, de asemenea, se bucură de sufragiul total al membrilor corului. Pe de altă parte, sunt lucrări din muzica contemporană care ne pun mici probleme, dar acesta este un lucru firesc.


Câți membri are Corul "Preludiu" și cine sunt ei?

Corul are, în mod constant, de la înființare și până acum, 30-32 de membri, în funcție de fluctuațiile inerente pe parcursul activității noastre. Ei sunt în majoritate absolvenți a Universității Naționale de Muzică, dar sunt și coriști mai vechi, profesioniști care au făcut parte din diverse formații profesioniste: de la Filarmonică, de la Radio, de la corul Operei ș.a.m.d.


În 11 decembrie, de la ora 18.00, veți fi în studioul Radio România Muzical pentru un dialog live audio-video realizat de Liviu Pețu, un apreciat realizator Radio România Muzical, dar și membru de 15 ani al Corului "Preludiu". La începutul anilor 2000 destul de mulți studenți de la Conservatorul bucureștean deveneau membri ai Corului "Preludiu". Se mai întâmplă la fel și astăzi?

Da, sigur, din fericire se întâmplă și astăzi. Cazul lui Liviu Pețu de-acum 15 ani se repetă an de an. Eu fac de altfel, audiții informative la fiecare început de stagiune și acolo unde știu că sunt niște probleme cu unii dintre coriști, încerc să înlocuiesc din mers, cu doritori mai noi de a intra în Corul "Preludiu".


Care este relația dintre dumneavoastră, ca dirijor, și coriști?

Cred că înainte de performanțele muzicale, trebuie să existe niște relații deosebite, foarte apropiate, de prietenie între dirijor și cor, pentru că altfel, în procesul acesta destul de complicat și dificil al muncii artistice, nu găsim totdeauna numitorul comun în realizarea unor lucrări și atunci mă bazez de la început pe o relație specială de prietenie verificabilă în timp, care se transformă într-o relație de seriozitate, de respect deosebit față de munca fiecăruia dintre noi și de înțelegere deplină a ceea ce cere dirijorul.


Are Corul "Preludiu" un anumit specific?

Uneori simt că se creează o atmosferă deosebită printre cei care ne ascultă, dar nu știu dacă există o rețetă pentru asta, nu știu dacă există niște date speciale de care noi trebuie să ținem seama. În clipa în care ne aflăm în fața publicului, încercăm să fim sinceri cu noi înșine și cu cei care ne ascultă.


Care sunt cele mai frumoase momente pe care le-ați trăit în acești 42 de ani alături de acest cor?

Din fericire, momentele speciale sunt foarte, foarte multe în activitatea noastră, atât în concertele pe care le-am susținut în țară și mai cu seamă pe prima scenă a țării, la Ateneul Român, dar și în turneele din străinătate. Și în Italia, și în Spania și în Statele Unite, în ultima vreme și în China. Acum doi ani am fost a doua oară în China, participanți la un mare festival internațional coral, la care au venit din cinci continente, 66 de coruri. Corul Preludiu a reușit - de aceea spun că este o amintire foarte plăcută - să se impună în fața "adversarilor", cucerind și premiul pentru cea mai bună formație, medalia de aur și premiul pentru cea mai bună interpretare a unei lucrări în limba chineză și premiul pentru cel mai bun dirijor.

În Statele Unite, sigur că nu putem uita concertele de la sala de concerte din clădirea Organizației Națiunilor Unite. În Spania, am fost la Barcelona, la un important festival internațional, de unde de asemenea am plecat cu laurii competiției. Acolo s-a întâmplat din păcate și un lucru trist: avionul cu care venea un cor din cele 16-17 invitate, un cor din Venezuela, s-a prăbușit în mare, înainte să aterizeze la Barcelona, cu 60 de coriști. A fost un moment foarte trist.


Și anul acesta, în 2014, care ar fi reperele principale ale activității Corului Preludiu?

Concerte de-a lungul întregului an, atât pe scenele din București, cât și foarte multe concerte în țară, la festivalurile corale unde suntem invitați, aproape fără excepție: festivalurile corale organizate de Asociația Națională Corală, festivaluri de tradiție, cum ar fi cel de la Pitești, "Dumitru Georgescu Kiriac", cum ar fi cel de la Cluj, "Augustin Bena", cum a fost de curând cel de la Cernavodă, Festivalul "Ioan D. Chirescu". Cu două săptămâni în urmă am participat la un mare festival coral în Grecia, organizat de Clubul UNESCO, unde am susținut două concerte la Atena și la Nafplio. Acesta din urmă este un oraș superb care a fost până în secolul al XVIII-lea capitala Greciei și acolo mișcarea corală are o mare tradiție.


În curând se vor împlini 25 de ani de la Revoluția din 1989. Cum s-a simțit această bornă istorică în activitatea Corului Preludiu?

După 1989, la cele peste 400 de lucrări care existau deja în repertoriul corului, s-au adăugat și multe piese religioase; am avut și foarte multe concerte în biserici și catedrale și trebuie să vă mărturisesc că acest lucru le-a oferit atât coriștilor, cât și mie, o satisfacție deosebită.


Cum v-ați descrie pe dumneavoastră ca om și ca artist?

Ca om, cred că sunt un om normal, adică cu minusurile și plusurile fiecăruia dintre noi. Ca artist, îmi place să cred că sensibilitatea cu care m-am născut și harul pe care l-am primit de la Dumnezeu pentru această profesie mă ajută să înregistrez performanțele la care am ajuns până acum. Ca o caracteristică personală și asta trebuie să vă spun, nu pot să intru în nici un fel de comunicare, chiar nu suport sub nici o formă, oamenii care n-au simțul ridicolului și simțul umorului.


Care sunt cele mai importante lucruri care v-au ghidat în viață?

Înainte de toate, cred că familia. Sunt familist convins, am marea bucurie să fiu și bunic la vârsta mea, am doi nepoți extraordinari. Apoi, activitatea profesională a fost cea spre care mi-am îndreptat atenția în mod deosebit.


Este ceva ce regretați în acești 42 de ani?

În legătură cu corul Preludiu nu regret nimic. Nu, nu regret nimic, chiar dacă au fost și momente mai tensionate, mai delicate, chiar dacă am fost uneori supuși unor răutăți din partea unor colegi de breaslă; am trecut peste ele, pentru că sunt un tip îngăduitor și am învățat de mic copil să iert. De mic copil spun, pentru că tatăl meu a fost preot și am învățat din casă să fac lucrul acesta.


Iată deci fiul unui preot care va dirija în 16 decembrie, la Sala Radio, un repertoriu ce include colinde românești și cântece de Crăciun din repertoriul internațional.

Ne propunem poate să ajungem către o interpretare ideală. Sper că în concertul din 16 decembrie, de la Sala Radio, vom oferi publicului românesc și apoi străinilor, care ne vor asculta pe posturile de radio din Europa, un repertoriu echilibrat, care să cuprindă și colinde românești și cântece de Crăciun din repertoriul universal. Este lesne de înțeles că de fiecare dată, în abordarea repertorială, colindele românești ocupă primul loc, evident, și sunt cel mai aproape de sufletul meu și al coriștilor din "Preludiu". Apoi, în cântecele de Crăciun din repertoriul universal, am reușit să cântăm în fața publicului din mai multe țări repertoriul acesta de Crăciun; am avut un turneu în 2008, prin cinci capitale europene. De fiecare dată, am așteptat cu emoție reacția celor care le ascultă și, după felul modul în care s-au manifestat, consider că am reușit să transmitem, să traducem muzical, sentimentele care reies din aceste cântece de Crăciun.


De ce ar fi de neratat concertul Corului "Preludiu" din 16 decembrie?

Mi-ar face plăcere ca sala de la Radio să fie plină, să aibă printre spectatori foarte mulți melomani, foarte mulți iubitori ai muzicii corale și de asemenea, din punctul nostru de vedere, să reușim să demonstrăm și de data asta că muzica pe care o facem noi este o muzică transmisă din suflet și pentru sufletele celor care ne ascultă.

Interviu realizat de Cristina Comandașu