ACUM:
19.00
Seara de operă
Marile spectacole ale prezentului, în direct sau înregistrate.
Urmează: 22.00 Grădina de... sunete (R) Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă.
Apoi: 0.00 Nocturn jazz Portrete ale celor mai importanți oameni din jazz.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Interviu cu Annegret Fauser și Jeanice Brooks

Publicat: luni, 10 Noiembrie 2014 , ora 12.27
În perioada 31 octombrie-1 noiembrie 2014 a avut în București, la Colegiul Noua Europă, un simpozion muzicologic pe tema Muzica în vremuri întunecate: 1930-50. Printre lectori s-au numărat și Annegret Fauser, de la Universitatea din Carolina de Nord și Jeanice Brooks, de la Universitatea din Southampton, care ne-au oferit un interviu la finalul primei zile a workshopului.


Este prima dumneavoastră vizită în România?

Annegret Fauser: Este pentru prima dată când vin atât în București, cât și în România. Am fost foarte încântată că mi-a fost oferită ocazia să vin într-un oraș de care auzisem și care este de-a dreptul încântător. Iar Colegiul Noua Europă este o adevărată comoară. Doar a fi acolo și a lua parte la aceste discursuri intense este un lucru minunat.

Jeanice Brooks: Am mai fost în România și în București înainte, în 2011. Atunci am cunoscut-o pe Valentina Sandu-Dediu care organizează această conferință. Cred că Bucureștiul este un oraș fascinant, dar nu mai fusesem până acum la Colegiul Noua Europă. Este un centru minunat și pare a fi foarte plin de viață, foarte incitant. Aici se nasc noi inițiative și această conferință aduce împreună oameni din toate colțurile lumii, oameni pe care nu îi cunoșteam. Sunt oameni aici din România, Polonia, Serbia, Germania, de peste tot... E interesant să te afli în România și în același timp în cadrul unui grup multinațional și multicultural.


Subiectul acestei conferințe este unul destul de sensibil - Muzica în vremuri sumbre 1930-1950. Cum v-au părut toate punctele de vedere expuse în cadrul conferinței? Ce legătură se stabilește între cercetările dumneavoastră și cele ale colegilor?

AF: Eu cred că lucrarea mea se apropie foarte mult de problematica workshopului. Tocmai ce am publicat o carte despre muzica din Statele Unite în vremea celui de-al Doilea Război Mondial. În bună parte are legătură, în sensul că mulți muzicieni au fugit din Europa și s-au dus în America. Bună parte din discursul muzical american a fost scris având în minte ceea ce se întâmpla în Europa în vremea aceea. Totul a început în anii '30 și s-a continuat până după război, când un nou război, cel Rece, a modificat acest discurs, care brusc a devenit foarte belicos.

Așadar, ceea ce mi-a plăcut în cadrul conferinței, a fost că am avut o perspectivă multiplă asupra acestei perioade istorice delicate. Am aflat despre cum a fost concepută muzica în România, muzica religioasă, sau cea militară. Am aflat despre Ucraina și am auzit despre multe lucruri care au avut loc în anii '30. Poate că e timpul să reevaluăm modul în care ne gândim la acea perioadă.

JB: O numim o perioadă întunecată, însă din prezentările auzite ne putem da seama că nu a fost în totalitate întunecată, în sensul că multe dintre curentele ideologice erau motivate de ideea instaurării unei utopii. În același timp, când regăsim conflicte de o cruzime deosebită și muzici făcute în scopuri de propagandă, vedem și compozitori politicizați într-o măsură în care probabil nu mai fuseseră până atunci. Își vedeau compozițiile ca un mod de a face lumea mai bună. Faptul că de cele mai multe ori nu au reușit să-și atingă acest scop, nu știrbește în niciun fel acea doză de idealism pe care o aveau și acea noțiune că într-un fel muzica chiar contează. Poate să fie o forță în lume.

Ne axăm foarte mult pe propagandă și război, din cauza consecințelor, dar e interesant și să auzi cum oamenii credeau că pot face o schimbare în bine. Chiar și atunci când greșeau.


Războiul schimbă perspective, dar în același timp în vremuri grele au apărut și unele dintre cele mai interesante lucrări artistice. În cadrul acestei conferințe am auzit perspectiva muzicologiei istorice, pe cea a etnomuzicologiei, a occidentului și a orientului. Cum credeți că se reunesc aceste puncte de vedere?

JB: Cred că este esențial să privim o cultură muzicală ca pe o paletă formată din diferite tipuri de muzici. Dacă luăm în calcul și experiența noastră contemporană, nimeni nu ascultă exclusiv un tip de muzică. În orice context ne mișcăm - fie că e unul religios, fie că e sala de concert, sau mediul cultural pop - ne mișcăm în cadrul unor lumi muzicale multiple. Cred că e un mod artificial de a gândi despre muzică, împărțind-o în diferite categorii. Având aici oameni din diferite medii culturale e interesant să vezi cum toate lucrurile se potrivesc de minune în perioada istorică dată, de asemenea, pe toate meridianele. E interesant pentru mine, mai ales că eu mă ocup de Europa occidentală și știu destul de puține despre cea orientală. Mi-e foarte clar, din ceea ce ne spun prezentările, că aceste două zone sunt puternic interconectate.

AF: Anii '30 sunt fascinanți pentru că atunci muzicienii înșiși încercau să exploreze toate aceste zone, fie că este vorba despre folclor, muzică religioasă. Totul probabil este legat de ideea de modernism și de cât de departe poți împinge progresul.

Ceea ce lectorii au realizat într-un mod interesant a fost acela de a ne face să ne gândim despre ce se întâmplă când avem mutări, schimbări, care redefinesc modul de gândire al muzicienilor și al ascultătorilor.


Interviu realizat de Radu Mihalache