ACUM:
13.00
De ieri și de azi din arhiva Orchestrelor Radio

Urmează: 14.55 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.
Apoi: 14.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Interviuri Înapoi

AUDIO. Luiza Borac despre 'Chants nostalgiques'

Publicat: miercuri, 5 Noiembrie 2014 , ora 10.48

O serie de transcripții pentru pian și o colaborare peste timp cu una dintre cele mai apreciate voci ale secolului XX - Ion Buzea. Pianista Luiza Borac a vorbit despre cel mai recent material discografic ce îi poartă semnătura - Chants nostalgiques.


Un material discografic alcătuit în mare parte din transcripții pentru pian ale unor lucrări cunoscute. Cum s-a materializat, Luiza Borac, ideea Chants nostalgiques?

Ideea acestui disc a pornit de la Suita pentru pian "Chants nostalgiques" - este traducerea pe care a folosit-o compozitorul Constantin Silvestri pentru suita sa "Cântece de pustiu". Este o suită alcătuită din trei lucrări pentru pian pe care am înregistrat-o în premieră mondială, ceea ce pe mine m-a bucurat foarte mult. Este o importantă lucrare a muzicii românești care am considerat că trebuie ascultată și în afara României. Pianiștii, muzicienii români cunosc această suită, mai puțin fiind cunoscută în afara țării. Apoi, în spiritul nostalgiei, include multe alte lucrări. Titlurile pieselor trimit la acest spirit al nostalgiei. De exemplu, spiritul Vienei de altădată; această atmosferă specială este reprezentată de Leopold Godowski, un mare pianist și compozitor, în lucrarea sa Viena de altădată; de asemenea, lucrările lui Kreisler - Bucuriile și suferințele dragostei, o lucrare cunoscută pentru vioară și pian - a fost transcrisă de Serghei Rahmaninov. Un loc deosebit îl ocupă în acest disc transcripțiile lui Franz Liszt pe foarte frumoasele lieduri ale lui Franz Schubert, câteva din ele foarte cunoscute - Regele ielelor, Serenadă sau Ave Maria. Pe acest disc, un loc de suflet, un loc foarte important, îl ocupă un omagiu adus marelui nostru cântăreț Ion Buzea. În spiritul nostalgic am adăugat aceste înregistrări istorice. Este vorba despre cinci lieduri înregistrate de maestrul Buzea cu prilejul câștigării Concursului Enescu din 1964. Am îndrăznit să fac acest experiment prin amabilitatea maestrului, care ne-a pus la dispoziție înregistrările istorice, combinând printr-o tehnică deosebită de remastering și de mixaj înregistrările istorice cu acompaniamentul meu, în acest fel dorind să aduc și eu un modest omagiu acestui mare cântăreț și maestru al muzicii românești, Ion Buzea, care în acest an a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Puțini din generațiile mai tinere știu că maestrul Ion Buzea a avut o carieră uriașă, de mare succes, pe cele mai mari scene ale operei. Presa internațională din acea vreme l-a comparat cu cei mai mari dintre cei mai mari și l-a descris în cele mai frumoase superlative.


Care a fost reacția dumnealui în momentul în care i-ați propus această colaborare?

Este o persoană foarte modestă și s-a bucurat foarte mult. Și-a dorit să nu fie în prim-plan înregistrarea dânsului, ci să fie integrată în spiritul nostalgiei, în conceptul inițial al acestei producții. Bineînțeles că dorința noastră era să-l punem pe dânsul în prim-plan, însă este o persoană de o modestie rară. S-a bucurat foarte mult și a fost foarte emoționat. Ceea ce este de menționat, este că presa internațională a reacționat foarte entuziast și foarte impresionată de calitățile vocale ale maestrului. Chiar revista "Pianist Magazine" a folosit cuvinte foarte frumoase, descriind vocea ca sa "emoționant până în străfundul inimii". Aceste înregistrări, deși realizate în 1964, au o forță de expresivitate deosebită.


Am vorbit despre transcripții. Una dintre ele vă poartă semnătura. De ce o adaptare a piesei Recuerdos de la Alhambra pentru pian?

Este o lucrare cunoscută publicului - poate nu titlul, dar lucrarea se bucură de o mare popularitate în toată lumea -, o lucrare pe care foarte mulți o iubesc. Un compozitor Francesco Tarega, alături de Albeniz și Granados, care a compus lucrări ce descriu peisajele andaluziene într-un mod deosebit. Este un limbaj direct, emoțional, care se adresează specialiștilor și melomanilor. Este o piesă pe care o iubesc mulți muzicieni și acesta a fost și cazul meu. Lucrarea aparține în original repertoriului pentru chitară și mi-am dorit să o pot cânta și la pian. Bineînțeles că motivul principal este că această lucrare tratează un procedeu tehnic destul de aparte - este vorba de tehnica de tremolo la chitară - și a fost o dorință sau o curiozitate dacă se poate realiza la pian acest lucru. Nu există lucrări care să trateze acest procedeu atât de exclusiv și atât de intensiv așa cum o face Recuerdos de la Alhambra. Deci, încă un experiment care ne bucurăm că a ieșit. Pentru mine a fost o foarte mare bucurie să constat că acest lucru este realizabil și la pian. De aceea a apărut această idee de transcripție chitară-pian.


Publicul vrea să vă urmărească evoluând pe scenele din țară. Este programat în viitorul apropiat un concert Luiza Borac în România?

În idee da, iar datele sper să urmeze cât mai curând. Aștept și eu cu mare bucurie să reîntâlnesc publicul român care, de fiecare dată, m-a întâmpinat cu aceeași căldură cu care eu m-am adresat, așa că sper se va întâmpla cât mai curând.

Interviu realizat de Lucian Haralambie