Arhivă : Interviuri Înapoi
Interviu cu soprana Andrea Rost
Dublă aniversare a sopranei Andrea Rost la Budapesta - 25 de ani de activitate pe scenă și 25 de ani de la prima breșă a Ungariei în Cortina de Fier. Debutul în Rolul Juliettei din opera lui Gounod a însemnat pentru soprana Andrea Rost și începutul internațional al carierei. Au urmat concerte în marile teatre de operă din lume: Viena, Paris, Londra, Milano, Berlin sau New York.
Având ca fundal sonor zgomotul unui espressor de cafea și întreruptă din când în când de zornăitul tacâmurilor, își începe soprana Andrea Rost povestea. Ne aflăm în cafeneaua Operei Maghiare de Stat din Budapesta, un salon elegant, cu scaune îmbrăcate în catifea roșie, cu draperii grele ca niște cortine, ce dezvăluie lucrurile doar pe jumătate. A terminat repetițiile pentru Freedom Opera Gala, concertul anunțat de Opera Maghiară, iar Andrea Rost va urca pe scenă alături de alte 3 staruri internaționale: soprana Anja Kampe, tenorul Piotr Beczala și bassul Ferruccio Furlanetto. Cu toții se află în capitala ungară pentru a celebra 25 de ani de când Ungaria și-a deschis granițele către Austria și zeci de mii de est-germani au putut să fugă din Blocul Comunist spre Vest. Aceasta este prima lovitură în dărâmarea Zidului Berlinului: "25 de ani înseamnă schimbarea unei generații. Pentru mine este foarte important să-i celebrez cântând, să fiu pe scenă, să văd schimbările care s-au produs în țara mea, în teatrul acesta, în viața noastră muzicală și felul în care s-a deschis către lumea întreagă", spune soprana care anul acesta sărbătorește și 25 de ani de când a debutat în rolul Juliettei. "Absolvisem Academia de Muzică Franz Liszt din Budapesta, pe atunci. A fost un rol de vis, o muzică incredibil de frumoasă compusă de Gounod, colegi minunați. A fost și începutul carierei mele internaționale și colaborarea cu marii muzicieni ai lumii, cu Riccardo Mutti la Scala, cu Carlo Rizzi la Covent Garden, și mulți, mulți alții. Nu mi-a venit să cred când mi-am văzut numele pe listă, cu șapte luni înainte să înceapă repetițiile. Era un afiș pe perete, de asta tot gesticulez așa", îmi explică Andrea Rost, trasând cu mâinile în aer, tot felul de linii.
Și dincolo de scenă își poartă cu un aer firesc eleganța. Iar frumusețea și căldura cu care povestește îți dau acel sentiment de "altcândva-altundeva". De Susanna, Lucia sau Gilda. "De fapt sunt un om cât se poate de normal. Îmi dau jos machiajul și sunt din nou un om obișnuit", mă asigură soprana, păstrându-și aceeași atitudine degajată. "Trebuie să rămân calmă înainte de a urca pe scenă, pentru că sunt atât de multe lucruri de care trebuie să țin cont, și trebuie să mă concentrez strict pe ceea ce am de făcut".
Câteva zeci de minute mai târziu, în aplauzele celor peste 1000 de spectatori, Andrea Rost urcă pe scena Operei Maghiare de Stat din Budapesta. În rolul Melindei din opera Bank Bank de Erkel, iar apoi în Văduva veselă de Lehar, iar interpretarea îi este răsplătită pe măsură, de un public care o răsfață.
"Cred că mulți dintre tinerii de astăzi sunt incapabili să dea frâu liber emoțiilor. Sunt mai deschiși către facebook și alte rețele de socializare, dar nu știu să trăiască emoții puternice. De asta vin la operă, pentru intensitatea trăirilor de pe scenă" - crede soprana internațională Andrea Rost.