ACUM:
19.00
Seara de operă
Marile spectacole ale prezentului, în direct sau înregistrate.
Urmează: 22.00 Grădina de... sunete (R) Marea muzică, dincolo de cuvinte: într-o grădină paradisiacă.
Apoi: 0.00 Nocturn jazz Portrete ale celor mai importanți oameni din jazz.

Arhivă : Interviuri Înapoi

Interviu cu violonistul Vadim Repin

Publicat: miercuri, 22 Ianuarie 2014 , ora 10.24

Violonistul Vadim Repin s-a născut la Novosibirsk în 1971. În prezent desfășoară o intensă activitate pe toate meridianele lumii, este oaspete al morilor ansambluri simfonice. Repertoriul său include o opusuri extrem de diverse. Lordul Zehudi Menuhin după ce l-a audiat pe tânărul violonist a declarat "Vadim Repin este cel mai bun și cel mai perfect violonist pe care am avut ocazia să-l ascult."

Domnule Vadim Repin, am avut privilegiul ca în toamna anului 2013 să vă avem ca oaspete al Festivalului Internațional George Enescu. Ați interpretat un opus drag, Concertul nr. 2 de Serghei Prokofiev, pentru vioară și orchestră. Dar după București, ce a urmat în agenda dumneavoastră? Unde v-a purtat vioara?

Am fost pe toate continentele puțin. În Japonia, apoi în Europa. Un moment deosebit l-a reprezentat interpretarea concertului pentru vioară de Alan Berg, în Indiana. O orchestră și un dirijor fenomenal, prietenul meu Kent Nagano, care va deschide prima ediție a festivalului meu de la Novosibirsk. Acest concert mi-a făcut mare plăcere. Trebuie să remarc faptul că am ocazia să revin și acasă, la Paris sau Milano, să-mi văd soția, Svetlana Zaharova, în câteva spectacole. Am fost foarte ocupat și mulțumit. Am avut concerte bune și interesante.


Vă pregătiți să concertați la Moscova. Apoi Sankt Petersburg și după Anul Nou, Essen, Paris, Hong Kong, Beijing, Lyon, Grenoble și în Marea Britanie, la sfârșitul lunii februarie. Veți interpreta opusuri ce vă sunt foarte dragi, dar alternați pe plan repertorial opusuri romantice cu cele ale secolului al XX-lea.

Un important factor în alegerea repertoriului pe care îl interpretez nu reprezintă perioada în care a fost compusă o piesă sau stilul, ci dacă acel opus îmi face plăcere să-l cânt acum și aici. Lucrările mele favorite sunt Concertul de Brahms și Concertul nr. 2 de Prokofiev. Dar totuși ce mă determină în alegerea unui program este conținutul și încărcătura emoțională a fiecărui opus. De fiecare dată când mă aflu pe scenă este ca și cum aș trăi o viață. Mulți compozitori mi-au dedicat piese în ultimii ani. Aș da de exemplu pe compozitorul James McMillen, al cărui opus este original, nou, dar care are și o încărcătură emoțională deosebită, ceea ce mă face bucuros să-l interpretez pe scenă și să retrăiesc mereu fiecare stare.


Atunci când aveți o partitură nouă pe pupitru sau vi se oferă o lucrare pentru o primă audiție absolută, care sunt aspectele pe care le cercetați?

Arhitectura muzicală găsesc că este foarte importantă. În clasicism regulile sunt foarte stricte și ele pot genera complexitatea emoțională. Atunci când citesc o nouă partitură sau revin la una mai veche, deoreacere cred că fiecare opus trebuie să se odihnească în tăcere, cercetez informația pe care compozitorul a notat-o în partitură. Ceea ce cred că trebuie să facă orice interpret este să descopere logica discursului, înainte ca să cânte chiar prima notă. Cred că trebuie să fim cât se poate de riguroși și de fideli ideilor compozitorului. Apoi, fiecare are personalitatea lui, are modul său de înțelegere a expresivității. Dar această fidelitate față de discursul compozitorului cred că este prioritatea numărul unu.


Domnule Repin, abordarea dumneavoastră față de muzică este una de tip clasic, dar niciodată nu ați fost tentat să abordați și stilul crossover sau al parodiei?

Uneori este foarte interesant dacă mă gândesc la viitorul meu festival, într-unul dintre concerte îi voi avea ca parteneri pe Didier Lockwood, unul dintre cunoscuții jazzman sau Aleksey Igudesman, prototipul virtuozului. Și va fi o seară cu muzică de divertisment. Vom încerca să traversăm granițele. Vioara va fi personajul principal. În afara unui dialog pe care îl vom crea pe scenă, în sesiuni de improvizație interesante. Îmi aduc aminte că în trecut am fost invitat în concerte de gală, de exemplu la Varșovia, la un festival de film și organizatorii propuneau vioara ca eroină a serii. Am avut alături oameni fenomenali. Artiști, precum Regina Carter sau Jean Du Ponty și am avut ocazia să creăm un dialog, o improvizație între noi cu ce muzici aveam în minte în acele momente. Cred că este important și reprezintă o provocare,a tât pentur artiști, cât și pentru public. Dar eu mă consider un violonist clasic, iar interpretarea unui opus al trecutului, reprezintă prioritatea numărul unu.


Chiar dacă uneori să mai zâmbiți împreună cu prietenii?

Cu siguranță, deoarece acest zâmbet îți face viața mai lungă.


Domnule Vadim Repin, în finalul interviului nostru, aveți un vis pentru anul 2014, în afara proiectelor pe care deja le-ați pornit?

Visul meu personal, unul pe care cred că toată lumea îl are este ca familia să fie sănătoasă și întotdeauna împreună să fim fericiți. Îmi doresc să am cât mai multe momente magice, precum Crăciunul, iar scopul Crăciunului este ca toată lumea să fie reunită și să petreacă aceste momente speciale în același spațiu, la aceiași masă și să simtă comuniunea. Un sentiment normal, dar care cred că este foarte important.




Irina Hasnaș