Agenda de concert Înapoi

”Vivaldi și Vioara celor Patru Anotimpuri”. O povestire de Clara Cernat

Publicat: joi, 5 Martie 2026 , ora 12.48

În continuarea celebrărilor dedicate celei de-a 300-a aniversări de la apariția celebrei capodopere baroce venețiene Cele Patru Anotimpuri, Editura Rediviva din Milano anunță o nouă apariție editorială de excepție: "Vivaldi și Vioara celor Patru Anotimpuri", o povestire semnată de celebra violonistă Clara Cernat.

Cartea, cuprinzând 196 de pagini, a fost scrisă inițial în limba franceză (Vivaldi et le Violon des Quatre Saisons) și apare într-o ediție plurilingvă, fiind tradusă în limba română de Simona Cernat, în limba italiană de Florina și Ștefan Nicolae și în limba spaniolă de Carmen Martinez Pierret, fapt ce subliniază vocația sa internațională și caracterul universal al limbajului muzical.

Opera se configurează ca o metaforă literară de excepție ce reconstruiește întregul parcurs vivaldian: de la legătura profundă dintre Maestru și instrumentul său, trecând prin "iarna" lungii perioade de uitare, până la sclipitoarea renaștere din epoca modernă. Din perspectiva sa de violonistă, Clara Cernat insuflă textului sensibilitatea unică a celui care trăiește în simbioză cu instrumentul, reușind astfel să anuleze distanța secolelor. Nararea sa transformă vioara dintr-un simplu obiect într-un organism viu care, astăzi ca și în vremea lui marelui compozitor, continuă să dea glas celor mai profunde emoții. Pentru muzicienii contemporani, Vivaldi rămâne un punct de referință etern; în această povestire, vioara nu este un simplu obiect, ci "patria viselor", un suflet capabil să râdă și să sufere alături de interpretul său. Amplasată printre străduțele din Sestiere San Marco, acțiunea se desfășoară într-o noapte venețiană geroasă. Un trandafir vorbitor (celebrul Bòcolo din tradiția venețiană) păzește un secret îngropat sub rădăcinile sale: o vioară construită de Matteo Goffriller în 1707. Printr-un dialog oniric, se descoperă cum instrumentul a fost ascuns de virtuoasa Anna Maria, eleva preferată a lui Vivaldi, pentru a-l proteja de uitare după plecarea Maestrului. Cartea reconstituie poetic destinul fascinant al operei vivaldiene. După mai bine de două secole în care compozițiile sale au rămas uitate în arhive, geniul Veneției a renăscut în secolul XX datorită regăsirii manuscriselor originale. În narațiunea Clarei Cernat, acest miracol istoric al redescoperirii este transpus simbolic prin imaginea unui fulger care eliberează instrumentul, transformându-l într-o "vioară-fluture" ce redă lumii frumusețea pierdută. În povestire, acest miracol istoric este reprezentat de un fulger care eliberează instrumentul, transformându-l într-o "vioară-fluture". Textul împletește astfel muzica cu legenda trandafirului (Bòcolo), simbol al iubirii eterne între prințesa Maria și trubadurul Tancredi.

Coperta volumului, realizată sub drepturile de autor ale ICPA Arequipa (Peru) și ale artistului italian Livio Seno, completează această ediție deosebită, concepută ca un omagiu adus uneia dintre cele mai îndrăgite creații ale repertoriului baroc.

Clara Cernat

Violonista franco-română Clara Cernat scrie cu virtuozitate și pasiune, împărtășind publicului dragostea sa pentru muzică. Autoare francofonă, ea trece cu ușurință de la arcuș la stilou, continuând în același timp cariera sa de concertistă internațională. După succesul primei sale cărți-disc, La Mandoline de Lviv, publicată în Franța la Éditions Privat și selectată la Salonul Cărții de la Paris și la Târgul Cărții de la Brive, ea continuă să încânte publicul cu poveștile sale muzicale pline de poezie și sensibilitate. Povestea sa, Le Secret de la Fée Musique (Secretul zânei muzicii) a făcut obiectul unei comenzi de punere în muzică în 2025 de către Thierry Huillet din partea a trei orchestre franceze: Orchestre National du Capitole de Toulouse, Orchestre National de Lille și Orchestre Symphonique du Pays Basque. Clara Cernat și-a construit o carieră solistică solidă, interpretând marile concerte ale repertoriului violonistic, de la Ceaikovski și Bruch până la Mendelssohn, Saint-Saëns și Mozart, pe scenele unor orchestre de renume internațional.