În perioada 19-26 mai 2024, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România invită publicul la cea de-a 33-a ediţie a Festivalului Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi. Despre evenimentele din acest an, compozitorul Dan Dediu a vorbit în cadrul ediţiei Perpetuum mobile de miercuri, 15 mai.

Compozitorul Dan Dediu, acum, în studioul Radio România Muzical. Bun găsit!

Mulțumesc pentru invitație!

A 33-a ediție a Festivalului Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, pe care o coordonați în calitate de director artisti, stă să înceapă. Duminică, 19 mai, va avea loc primul eveniment din cadrul seriei. Ce ne propuneți în deschidere?

În deschidere, vom avea la Sala "George Enescu" a Universității Naționale de Muzică din București, cu intrarea liberă, Orchestra Concerto dirijată de Bogdan Vodă. Avem trei lucrări, toate în primă audiție. Vom deschide cu o lucrare recentă a maestrului Corneliu Dan Georgescu, un venerabil compozitor român din generația '70, o lucrare care se intitulează foarte simpatic - Preludiu la o simfonie neterminată. Apoi, va urma Firidă în penumbră de Adina Dumitrescu; iarăși, o compozitoare cu o dublă influență - pe de-o parte, românească, pe de alta, finlandeză (a stat foarte mulți ani în Finlanda) - și o cercetătoare avidă a folclorului românesc. Și vom încheia cu o cantată a lui Cristian Alexandru Petrescu - Anti-schisma laudamus pentru trei voci (Cristina Fieraru, Dan Macavei, Andreea Elena Păduroiu și copilul Șerban Oliver Șușnea), cor (cu un cor al Universității Naționale de Muzică din București coordonat de Florian Costea și Aurel Muraru). Deci, acesta ar fi programul, un program de prime audiții. Suntem foarte curioși să-i ascultăm pe tinerii studenți tălmăcind aceste opusuri contemporane.

Am aruncat un ochi, recunosc, pe programul SIMN de anul acesta și primul lucru pe care l-am remarcat diferit de edițiile anterioare… foarte multe voci prezente în acest an, atât soliști, cât și ansambluri vocale.

Este un accent pe care-l punem în această ediție pe vocea umană în diferitele ei ipostaze, fie voci soliste, fie în cantată acompaniată de orchestră, fie în recitaluri de lied, fie recitaluri cu pian de arii contemporane, fie cor. Vom avea și Corul Academic Radio în ziua de joi, cu un program de coruri românești contemporane. Corul va fi dirijat, evident, de cel care-l oblăduiește, dirijorul Ciprian Țuțu. Și vom mai avea încă două concerte cu orchestră, grație colaborării cu Radio România care ne este partener încă de la prima ediție. Salut prin acest lucru acest parteneriat extraordinar cu Radio România, cu formațiile muzicale și cu posturile Radio România Muzical și Radio România Cultural!

Ansambluri diverse… Pot să mai spun câte ceva despre faptul că tot lucrări românești în primă audiție vor fi cântate pe de-o parte de Orchestra de Cameră Radio, iar pe de altă parte, de Orchestra Națională Radio. Sunt compozitori consacrați care vor ține capul de afiș. Este vorba de o lucrare nemaiauzită încă într-un context festivalier, a regretatului maestru Octavian Nemescu. Apoi, trei prime audiții românești; două dintre ele chiar absolute - un concert pentru percuție de Mihai Măniceanu, avându-l ca protagonist pe percuționistul Sorin Rotaru, și o cantată de Livia Teodorescu-Ciocănea pentru două soprane și orchestră. Cele două soprane care-și vor da concursul sunt Teodora Spiess-Gheorghiu și Diana Țugui. Nu în ultimul rând, dirijorul acestui concert, violonistul, muzicianu și profesorul Vlad Maistorovici, va avea și el o lucrare. El va dirija tot concertul, dar își va dirija și o lucrare proprie, o lucrare cu un titlu extrem de sofisticat, Mic teseract armonic… ca să spun doar primele cuvinte. Este, de fapt, o meditație profundă asupra micului labirint armonic, care i-a fost atribuit din greșeală lui Bach și care, de fapt, este al lui Heinichen, un contemporan al lui Bach. Așadar, un program care se aruncă și în trecut, se aruncă în tradiția muzicii simfonice și concertante, dar, în același timp, este ancorat și în prezent.

Iar Orchestra Națională Radio va prezenta vineri un concert cu trei lucrări: ultima lucrare scrisă de George Balint, de care ne-am despărțit din 2019, și cred că facem un lucru bun că o aducem în atenția publicului (cu solista Adriana Toacsen); o lucrare de debut, Broken de Mihaela Vosganian și, nu în ultimul rând, Simfonia I de Călin Ioachimescu, venerabilul compozitor care a fost atâția ani și aici, în Radio România, un adevărat stâlp al regiei muzicale.

Toate trei, prime audiții absolute…

Toate trei prime audiții și toate trei, trebuie să spun aici, dirijate de marele maestru al baghetei, Cristian Mandeal, căruia îi mulțumesc personal și-i mulțumim din suflet pentru că face tot posibilul să susțină acest concert.

Universitatea Națională de Muzică din București, Sala Radio. Care sunt celelalte săli care vor găzdui concertele SIMN?

Mai avem un concert experimental împreună cu Goethe Institut la Sala Studio a Teatrului Odeon. E un concert-surpriză al cărui concept în aparține lui Irinel Anghel. Este marcarea a 100 de ani de Franz Kafka, "My name is K" se numește conceptul concertului. E o surpriză, cum am spus, nu o divulg.

Ar mai fi un concert, de asemenea, spectacol, ICONS cu Matei Ioachimescu în rolul principal și, pe lângă asta, un ansamblu de flaute al său, două interprete la percuție, care va fi susținut la Sala Arcub din Strada Gabroveni.

Restul concertelor, până la 22 (acesta este numărul concertelor din festival), din 8 zile de festival - 19-26 mai - vor avea loc la sălile Universității Naționale de Muzică din București unde intrarea este liberă.

Acolo unde va avea loc și un simpozion de muzicologie, ca în fiecare an.

Așa este, ca în fiecare an. Vineri, pe 24 mai, începând de la ora 10.00, în Sala Auditorium a Universității Naționale de Muzică din București se va desfășura un simpozion de muzicologie coordonat de Olguța Lupu, care are titlul generic "Componistica românească. Focus 2024". De fapt, sunt trei grupe de cercetări asupra muzicii românești și trei focalizări pe trei foarte importanți creatori români. Se împlinesc 50 de ani de la moartea lui Mihail Andricu, Cornel Țăranu ar fi făcut 90 de ani, iar Liviu Dănceanu ar fi făcut în acest an 70 de ani. Îi readucem în memoria publicului prin creații și prin diverse cercetări asupra vieții și creației lor.

Până la invitația finală pentru Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, îndrăznesc o întrebare. Vorbim din ce în ce mai mult despre inteligența artificială și despre rolul ei în viața noastră, în viața de zi cu zi. În muzică, în opinia dumneavoastră, cum ne poate ajuta inteligența artificială, cum poate intra inteligența artificială, din toate punctele de vedere?

Ca în tot ceea ce reprezintă creativitatea umană sau zona creativității umane, inteligența artificială poate să devină un instrument ajutător și care să ne potențeze creativitatea sau poate să o substituie.

Acum suntem de-abia la început, nu știm ce va însemna inteligența artificială peste 20, 30 sau 50 de ani. S-ar putea ca unele domenii ale ceea ce numim noi "tradiția de gândire occidentală" să dispară cu totul sau să fuzioneze cu cu totul altceva. Nu putem ști. Cert este că muzica întotdeauna va spune ceva dacă va porni dintr-un suflet. Fie că este suflet de compozitor sau de interpret, vibrația respectivă se transmite într-un mod misterios și poate că și acest lucru va putea fi simulat la un moment dat, dar mă îndoiesc.

Așadar, sunt deschis tuturor experimentelor. Putem să folosim, este o scurtătură inimaginabilă, o gaură de vierme tehnologică prin care poți să ajungi foarte departe. Problema este că și inteligența artificială este realizată pe baza diferitelor analize pe care le face tot creierul uman și, până la urmă, spectrul combinațiilor devine foarte restrâns.

În plus de asta, vorbim de o legătură cu un public întotdeauna… și ajungem și la public. Cum s-a schimbat publicul festivalului în ultimii ani?

Da, și noi am observat că s-a schimbat structura publicului. Sigur, noi ținem stindardul sus cu muzica nouă de 33 de ani, numai că și compozitorii se schimbă, și creațiile lor se schimbă. Muzica nouă de acum 33 de ani nu mai este muzica nouă de astăzi. Și-atunci, toată politica de programe este o jonglerie, o acrobație permanentă în a păstra ceea ce trebuie să păstrăm, să prezervăm valorile muzicii românești, valorile muzicii noi, pentru că noi nu suntem numai un festival de muzică românească - avem și interpreți invitați. Din Spania, de pildă, grație colaborării cu Institutul Cervantes, din alte țări. De asemenea, avem un concert susținut de Cvartetul Arcadia, care este finanțat și avem un repertoriu în legătură cu o platformă, Eco, a Alianței Europene a Compozitorilor și a Songwriter-ilor. Or, noi suntem conectați la Bruxelles cu toată această platformă. Și-atunci, este într-adevăr în festival și o plăcere să asculți muzică atât românească de astăzi, cât și internațională.

Dar, ca să revin... muzica se schimbă. Noi suntem datori să aducem în față noile generații, să-i motivăm să scrie în continuare și din cauza asta o să vedeți că structura programului este foarte diversă. Avem și un cine-concert. Adică, sunt compozitori și interpreți în același timp care creează muzică pe baza unui film mut, în timp real. Avem și acel "My name is K", iarăși o surpriză foarte interesantă. Avem și muzică electronică. Avem și teatru instrumental în ultimul concert, din 26 mai, de la UNMB. Ansamblul Profil va prezenta în premieră o lucrare de Adrian Iorgulescu, care e un teatru instrumental, cu marii instrumentiști, cu Ionuț Ștefănescu, cu Emil Vișenescu, cu Alexandru Matei, Adriana Maier... Sunt oportunități pe care le deschidem și care, iată, sunt bine primite.

Publicul nostru s-a diversificat. Au apărut foarte mulți tineri interesați de fenomenul muzicii noi. Și noi ne-am mirat. Facem câte un film pe fiecare festival și vedem, în ultimii 5-6 ani, că sălile sunt mult mai pline decât erau până atunci. Este, de altfel, unul dintre puținele festivaluri de muzică nouă din România. Cred că trebuie să-l menținem și să fim permanent cu atenția trează, să simțim ca un seismograf ce se schimbă în percepția publicului din România și nu numai.

Ce se mută, când se mută, unde se mută...

Exact.

Invitația a fost lansată așadar! 19-26 mai, Festivalul Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, ediția cu numărul 33, compozitorul Dan Dediu în studioul Radio România Muzical... Mulțumesc pentru prezență!

Și noi vă mulțumim!