Ansamblul vocal din Leipzig Amarcord a câștigat în 2026 premiul ICMA la categoria Early Music pentru înregistrarea Maria - Josquin în Leipzig. Membrul juriului, Martin Hoffmeister (Gewandhausradio), a stat de vorbă cu Daniel Knauft, basistul trupei Amarcord.

Cu albumul Maria, ansamblul Amarcord a câștigat premiul ICMA 2026 la categoria Muzică veche. Muzica veche, inclusiv cea foarte timpurie - adică repertoriul din Evul Mediu și Renaștere - reprezintă o direcție centrală în activitatea ansamblului. S-ar putea spune chiar că acest repertoriu face parte din ADN-ul artistic al formației Amarcord. Această orientare s-a dezvoltat în mod natural de-a lungul anilor sau repertoriul respectiv este, într-o anumită măsură, prestabilit într-un ansamblu alcătuit în mare parte din foști membri ai Corului Sfântul Toma?

Este o întrebare interesantă, pentru că te face să te gândești dacă acesta este ADN-ul pe care ni l-a transmis Corul Sfântul Toma sau dacă l-am dezvoltat noi înșine de-a lungul timpului. Cert este că, în perioada în care am făcut parte din Corul Sfântul Toma, această muzică nu avea importanța pe care s-ar putea presupune că o avea. Desigur, Bach a fost întotdeauna pentru noi o figură paternă, însă compozitorii de dinaintea lui Bach, activi la Leipzig, aproape că nu aveau un rol important, astfel încât acest repertoriu bogat a devenit pentru noi un teren de explorare inepuizabil, pe care am putut să-l descoperim treptat. Nume precum Heinrich Schütz și Johann Hermann Schein, care au fost foarte prezenți în viața muzicală a Leipzigului, ne erau, desigur, la fel de familiare ca și Bach. Însă tot ceea ce ține de restul repertoriului - lucrări datând din secolul al XVI-lea și chiar mai devreme - le-am descoperit și le-am asimilat noi înșine, tocmai pentru că ne doream să le cântăm.

Cu lucrări din Evul Mediu și Renaștere, în special prin muzica vocală din aceste perioade, ajungi de obicei doar la o mică parte chiar și din publicul iubitor de muzică clasică. Totuși, dacă participați la concertele Amarcord din întreaga lume, veți vedea sălile pline. Care este farmecul specific al acestui repertoriu atât de îndepărtat istoric? Și, dacă această muzică ar fi mai cunoscută unui public mai larg, nu ar putea ea să devină o corecție ideală în vremuri tulburi?

Sunt convins că publicului trebuie să i se ofere ceva special. Ei trebuie să aibă mai întâi oportunitatea de a descoperi aceste lucruri. Nu este deosebit de greu să atragi oamenii care deja cunosc acest repertoriu, cunoscătorii, etc. Adevărata provocare pentru noi este să inspirăm oamenii care poate nici măcar nu știu ce pierd dacă nu se apropie de aceste lucruri. Și ori de câte ori cântăm în biserici, spectatorii reacționează cu un entuziasm autentic. Uneori improvizăm, bazându-ne istoric, ca să spunem așa, pe anumite melodii gregoriene și le răspândim prin întreaga biserică, purtând publicul într-o călătorie, ca să spunem așa. Și asta duce, de exemplu, la un motet de Josquin. Sunt profund convins că viitorul se află în astfel de formule de concert. Nu într-o cultură a fragmentelor ușor digerabile, nu în ceea ce oamenii deja cunosc și doresc, ci în obișnuirea publicului cu lucruri profund evocatoare, dar pe care vizitatorii nu le cunoșteau înainte.

În 2026, Amarcord a câștigat un premiu ICMA pentru albumul Maria. Ce repertoriu prezintă acest album?

CD-ul cuprinde în principal lucrări de Josquin Desprez, marele maestru al muzicii vocale renascentiste. Din punct de vedere artistic, el poate fi cu adevărat comparat cu Michelangelo sau Leonardo da Vinci. Ca mulți compozitori ai epocii sale, a fost și cântăreț, iar această experiență relevantă se reflectă și în muzica sa.

A fost, fără îndoială, un geniu, capabil să creeze artă magnifică din cele mai simple lucruri. Mai mult, a făcut ca muzica acelei perioade să fie incredibil de emoționantă. Atât de mult încât, chiar și astăzi, trebuie să fim atenți să nu ne lăsăm purtați de anumite răsturnări și nuanțe emoționale din muzică.

O altă particularitate a lucrărilor pe care le-am reunit pe CD este că această muzică am descoperit-o noi la Leipzig, în biblioteca universitară. Alții ar fi putut să o găsească la fel de bine. Dar nu au făcut-o. Este destul de remarcabil, trebuie să recunoști. Și, pe lângă lucrările din Renaștere, CD-ul include și cântec gregorian și muzică timpurie medievală din Graduale de la Sfântul Toma, adică muzică care era interpretată la St. Thomas. În final, secvențele mariane completează programul dedicat Mariei.

Amarcord este unul dintre cele mai premiate ansambluri vocale din lume, fiind de mai multe ori onorat cu premiul International Classical Music Award. Ce semnificație are acest premiu pentru ansamblu și astfel de distincții sporesc, în general, atractivitatea pe piață?

Obișnuiam să spun că premiile sunt pentru părinți, ca să le ofere sentimentul că copiii lor au făcut bine când au renunțat la profesiile lor din clasa de mijloc. Desigur, părinții trebuie să fie mândri, dar ne oferă și nouă o altă ocazie de a spune că, în ciuda muncii noastre zilnice, este cu adevărat momentul să sărbătorim și să recunoaștem că, în cei 30 de ani care au trecut, am creat ceva durabil. Dincolo de aceasta, au fost puține alte premii care să genereze o acoperire mediatică comparabilă. După apariția reportajelor în presă, recenziilor și solicitărilor, au început să se adune numeroase e-mailuri și apeluri de felicitare, inclusiv din partea agenților. Este, de fapt, incredibil, într-o perioadă în care ai impresia că ești doar UN ansamblu printre multe altele, iar CD-urile sunt, oricum, un suport pe cale de dispariție. Și asta ne duce la relevanța pe piață: Un astfel de premiu foarte apreciat generează, în special, vizibilitate. Iar vizibilitatea este moneda numărul unu pentru artiști. În acest context: mare recunoștință și bucurie!