Gustav Holst - selecțiuni din Suita "Planetele" op. 32; Arnold Bax - Poemul simfonic "Tintagel".

Album în premieră, lansat în 20 martie

Șapte planete se aliniază sub constelația excelenței într-o nouă înregistrare live a Orchestrei Simfonice din Londra, conduse de Sir Antonio Pappano, mai exact iconica lucrare semnată de Gustav Holst, urmată de poemul simfonic "Tintagel" de Arnold Bax, album lansat sub sigla proprie a prestigiosului ansamblu englez în 20 martie. Se continuă ca atare această serie LSO Live ce reține versiuni de excepție realizate de muzicieni de prim rang folosind cea mai avansată tehnologie de înregistrare. Rezultatul se dorește a fi senzațional în ceea ce privește calitatea sunetului, " în interpretări definitive marcate de energia și emoția pe care o experimentăm doar într-o sală de concert" - am citat din prezentarea albumului.

Doar câteva dintre Planetele Suitei op.32 de Gustav Holst am selecționat spre audiție, o muzică exprimând "marele miracol pe care îl reprezintă universul", potrivit compozitorului, anume "Marte" cu a sa anvergură războinică, redată în dimensiuni telurice de Orchestra Simfonică din Londra pe care o redescoperim ca pe un organism de o mare anvergură, capabil să exprime profilul sonor cosmic imaginat de Gustav Holst în culori atât de contrastante, trecând cu un profesionalism desăvârșit peste toate obstacolele tehnice, creionând peisaje halucinante de o expresivitate și o luminozitate impresionante. Mă refer și la "Venus" cu ale sale reflexe pacifiste în tonuri neo-romantice absolut cuceritoare, de asemenea la expansivitatea jovială a planetei "Jupiter", în acest conglomerat cosmic fiecare planet având propriul profil distinct, motiv de etalare a virtuților componistice ale autorului britanic, puțin cunoscut la începutul secolului XX, dar și ale Orchestrei Simfonice din Londra, condusă de acest maestru creator de sonorități luxuriante, Sir Antonio Pappano. Dacă am putea defini perfecțiunea la nivel de sonoritate, cred că acesta ar putea fi un model. Mai mult decât atât se păstrează amintirea primei înregistrări a Suitei "Planetele" de Gustav Holst, realizată de același ansamblu cu peste 100 de ani în urmă , în 1922, la pupitrul dirijoral fiind chiar compozitorul.

Din aceeași perioadă datează și Poemul simfonic "Tintagel" de Arnold Bax. Am optat pentru audiția sa, avînd în vedere faptul că "Planetele" de Gustav Holst au devenit un opus emblematic în repertoriul actual. Mai puțin suntem familiarizați cu profilul lui Bax, creator prolific, bucurându-se de avantajele oferite de o familie înstărită, ceea ce l-a eliberat de presiunea care apare în cazurile în care compoziția este singura sursă de venit - potrivit limbajului baroc, un "dilettante". "Tintagel" este o regiune din Cornwall, pe malul Atlanticului, dominată de stânci abrupte, din rândul cărora se profilează și ruinele unui castel. Acest peisaj într-o zi cu soare l-a inspirat pe Arnold Bax să compună muzica poemului simfonic ce recrează în limbaj muzical sunetele valurilor, uneori calme, alteori neliniștite, nemărginirea oceanului, prezența păsărilor, întregul peisaj stâncos, cu o anvergură aproape wagneriană, surprinsă în toată amplitudinea sa de Orchestra Simfonică din Londra și dirijorul Sir Antonio Pappano. Sonoritățile luxuriante copleșesc, suntem oblicați să participăm activ la acest exercițiu descriptiv atât de sugestiv ca imagistică și afectivitate. Se creează de fapt o legătură simbiotică între cei doi autori, Holst și Bax, întregul album oferindu-ne o imagine relevantă asupra profilului muzicii britanice de la începutul secolului XX, în termenii excelenței interpretative.