Muzeul Național „George Enescu” a revenit ieri, 7 aprilie 2026, cu noi precizări privind patrimoniul enescian, într-un comunicat:

„Urmare a informațiilor recente din spațiul public, precum și în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Ministerului Culturii, Muzeul Național „George Enescu” găsește necesar să formuleze următoarele precizări:

În ceea ce privește mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din containere Depozitarea manuscriselor în containere, soluție care a fost gândită pe o perioadă de maximum doi ani, cât ar fi durat derularea contractului de execuție a lucrărilor de consolidare și restaurare a Palatului Cantacuzino și Casei memoriale din București, a fost cea care a permis continuarea unor activități de maximă importanță, dedicate exclusiv protejării moștenirii

enesciene. Clasarea și reinventarierea coroborate cu reevaluarea manuscriselor sunt procese de lungă durată și migăloase, care nu se pot realiza în lipsa accesului direct la documentele de patrimoniu. Amplasarea documentelor în alte locuri ar fi îngreunat substanțial, dacă nu chiar ar fi blocat posibilitatea de a mai realiza dosare de clasare în toți acești ani - aspect atât de imputat.

In perioada 2021- 2025 au fost întocmite și depuse la minister peste 400 de dosare de clasare pentru bunuri culturale. La fel, ar fi fost aproape imposibilă monitorizarea lor permanentă și inventarierea periodică.

Cu privire la asigurarea accesului la manuscrise:

Accesul la manuscrise este asigurat – ca și până acum – prin punerea la dispoziție a imaginilor scanate aflate în arhiva digitală a muzeului. Acesta se face pe baza unei solicitări fundamentate și în urma incheierii unui contract.

Întregul personal de specialitate al muzeului este implicat constant în cercetarea bunurilor culturale, fie în scopul redactării publicațiilor MNGE, a comunicărilor științifice prezentate în cadrul simpozioanelor naționale și internaționale, fie pentru realizarea expozițiilor temporare etalate în cadrul unor importante evenimente artistice din țară și de peste hotare. Conducerea muzeului a fost permanent preocupată de cooptarea unui cercetător competent pentru actualizarea și finalizarea catalogului creației enesciene. Cercetare

fundamentală inițiată și reproiectată de regretatul muzicolog Clemansa Liliana Firca (după o primă tentativă de catalogare cronologică, apărută în 1985) în trei volume consacrate principalelor genuri muzicale (cameral; vocal-simfonic și concertant; coral și operă) este un demers extrem de laborios, esențial pentru valorificarea creației compozitorului. In urmă cu 3 ani, cercetătorul dr. Vlad Văidean și-a exprimat disponibilitatea și implicarea în actualizarea și finalizarea catalogului, demers care implică atât o profundă cunoaștere a creației enesciene cât și abordarea științifică atentă la detalii, prin coroborarea tuturor surselor bibliografice și prin

confruntarea permanentă cu manuscrisele din arhiva instituției. La finalizarea acestei ample lucrări, prin proiectul de management în curs, muzeul își asumă publicarea în 2027.

Precizăm că, de-a lungul anilor, muzeul s-a preocupat de valorificarea patrimoniului enescian și prin tipărirea unor manuscrise muzicale inedite: 8 caiete în colaborare cu ICR (îngrijitor ediție violonistul Sherban Lupu) și 9 volume editate pe spezele muzeului, sub îndrumarea muzicologului Clemansa Liliana Firca și a compozitorului Cornel Țăranu. De asemenea, prin compartimentul de cercetare înființat în 2007, au fost publicate documente din arhiva MNGE: 10 volume cu articole de presă și 3 volume de corespondență, precum și 7 volume Enescu în presa românească, prin cercetarea altor arhive.

Referitor la digitalizarea manuscriselor, pentru moment putem spune că manuscrisele opusurilor finite și ale schițelor enesciene, însumând 12.368 de pagini sunt scanate la o rezoluție foarte bună; mai sunt de scanat aproximativ 300 de pagini, în cea mai mare parte reprezentând corecturi ale lui George Enescu pe primul exemplar de probă pentru tipar. În afara acestora, arhiva digitală a muzeului mai conține peste 2600 de manuscrise muzicale aparținând altor compozitori români, precum și alte documente (scrisori, fotografii, articole de presă etc).”

Aceste informații au fost preluate din comunicatul Muzeului Național „George Enescu” și vin în completarea datelor comunicate luni, 6 aprilie 2026, când instituția a prezentat un punct de vedere cu privire la concluziile raportului de control preliminar (înregistrat cu nr. 2107/25.03.2026), ce reprezintă un act de informare a Ministrului Culturii. Reprezentanţii Muzeului susțin că acest raport, privind relocarea patriomoniului în containere, este subiectiv și nu ia în considerare contextul care a cauzat situația prezentă.

Potrivit instituției, relocarea patrimoniului a fost determinată de blocaje și întârzieri în derularea lucrărilor de restaurare la Palatul Cantacuzino. Neînțelegerile dintre proiectant și constructor, precum și lipsa de intervenție a Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii au dus la întârzieri majore. În aceste condiții, patrimoniul nu a mai putut fi mutat în spațiile prevăzute inițial, fiind depozitat temporar în containere.

De asemenea, reprezentanții muzeului reclamă faptul că firma constructoare a rămas în șantier, în lipsa unei baze legale, timp de jumătate de an, până la data de 27 mai 2024, în ciuda expirării anterioare a contractului, în data de 4 noiembrie 2023. Până la momentul expirării contractului, instituția afirmă că executantul realizase doar un sfert din lucrări. Reprezentanții muzeului mai arată că au manifestat inițiativa de a sesiza autoritățile, în scopul evacuării din șantier a firmei de construcții.