Un eveniment cu multiple semnificații: primul recital susținut de Alina Bercu la București, după mai bine de 20 ani de la primul ei concert simfonic și recital solo pe scena Ateneului Român.

Născută în 1990, Alina Bercu a debutat în concert cu orchestra la doar 9 ani; în urmă cu 20 ani era considerată un copil-minune, o muziciană cu o capacitate artistică și tehnică de invidiat. La 16 ani a plecat la studii în Germania, stabilindu-se apoi în această țară și revenind din ce în ce mai rar pe scenele românești. Însă pe 17 februarie 2026, la doar câteva zile după ce împlinește 36 ani, Alina Bercu revine cu un recital-eveniment pe scena Sălii Mari a Ateneului Român, transmis în direct de Radio România Muzical, înregistrat de TVR Cultural și propus către European Broadcasting Union.

Pentru acest recital-eveniment, Alina Bercu a ales un program spectaculos, reunit sub titlul "Tablouri în lumini și umbre", o adevărată călătorie sonoră în lumi sonore care-i sunt familiare și foarte bine individualizate, sub semnul virtuozității. În primul rând, Enescu, cu evocatoarea Pavană din Suita op. 10, apoi El Albaicin din Suita Iberia de Isaac Albeniz, un opus strălucitor, cunoscut pentru dificultățile tehnice pe care le presupune.

În 1905, Fritz Kreisler publica două dintre cele mai cunoscute miniaturi ce-i poartă semnătura: Bucuria dragostei și Suferința dragostei pentru vioară și pian, lucrări pe care în mod deliberat celebrul compozitor-virtuoz al viorii le-a atribuit lui inițial lui Joseph Lanner, cunoscut pentru valsurile sale. Abia în 1910 Fritz Kreisler a recunoscut paternitatea deja celebrelor Liebesleid și Liebesfreud. În 1931, Serghei Rahmaninov a realizat propria-i transcripție pentru aceste miniaturi, și cum Rahmaninov era un virtuoz al pianului, aceste noi piese impresionează atât prin eleganța expresiei, cât și prin pasajele de virtuozitate pe care le aduce - un nou prilej pentru Alina Bercu de a-și etala deosebitele calități tehnice și expresive.

Venind spre contemporaneitate, programul recitalului aduce muzica unui pianist exceptional al timpului nostru, turcul Fazil Say, autorul lucrării Black Earth, în care recunoaștem ecouri ancestrale familiare nouă.

Turul de forță presupus de recitalul Alinei Bercu se încheie cu o suită foarte cunoscută, Tablouri dintr-o expoziție de Modest Musorgski, însă nu în versiunea original pentru pian, ci în aranjamentul spectaculos realizat de pianistul Vladimir Horowitz în 1951.

"Tablouri în lumini și umbre" - un concept spectaculos al unui pianiste originare din România, aflată în vârf de carieră, care se bucură să revină acasă.

Alina Bercu: "Este o bucurie și o onoare pentru mine să revin pe scena Ateneului Român după atâția ani. Mă bucur nespus că am ocazia să prezint un program atât de drag mie - intim, dar în același timp strălucitor și maiestuos. Am ales aceste lucrări încercând să creez atmosfere și sonorități diverse, evocând dimensiuni estetice foarte diferite. În același timp sunt convinsă de faptul că lumea muzicii clasice se află într-un moment de transformare, în care publicul gustă din ce în ce mai mult programele experimentale și neconvenționale și apreciază combinații de lucrări nonconformiste. Acest program ales de mine are la bază aceste convingeri; este așadar un program care combină lucrări din repertoriul clasic cu altele bazate pe efecte sonore speciale.

Le mulțumesc din inimă organizatorilor și sponsorilor pentru invitație și aștept cu mare bucurie să ne revedem la Sala Mare a Ateneului Român pe 17 februarie 2026!"

Biletele pentru recitalul din 17 februarie vor putea fi achiziționate începând cu data de 30 decembrie 2025 pe site-ul Filarmonicii George Enescu. https://oveit.com/hub/event/mostenitorii-romaniei-muzicale-W3ABbWnL

Pianista Alina Elena Bercu

Născută în Câmpina, România, Alina Bercu este o pianistă de renume internațional, caracterizată prin rafinament sonor, sensibilitate muzicală și o prezență scenică puternică. Și-a început studiile de pian alături de prof. dr. Stela Drăgulin și și-a continuat formarea academică în Germania cu prof. Grigory Gruzman la Universitatea de Muzică "Franz Liszt" din Weimar și prof. Wolfgang Manz la Universitatea de Muzică din Nürnberg. În paralel, a studiat muzica de cameră cu prof. Michael Sanderling și prof. Angelika Merkle la Universitatea de Muzică din Frankfurt.

Activitatea sa concertistică se desfășoară în Europa, America și Asia, concertând în unele dintre cele mai prestigioase săli de concert din lume, printre care Carnegie Hall, Tonhalle Zürich, Mariinsky Theatre, Opera de Stat din Viena, Tonhalle Düsseldorf, Prinzregententheater München, Die Glocke Bremen, Auditorium Roma, Laeiszhalle Hamburg, Ateneul Român, Sala Mare a Palatului etc.

A apărut ca solistă alături de orchestre de prestigiu, precum Orchestra Filarmonicii din Viena, Orchestre de Chambre de Lausanne, Musikkollegium Winterthur, Camerata Zürich, Filarmonica din Bremen, Mozart Orchester Hamburg, Filarmonica "George Enescu", Orchestra Simfonică din Düsseldorf etc.

Pe lângă activitatea concertistică internațională, Alina Bercu este profund implicată în inițiative sociale și culturale. A susținut numeroase concerte caritabile și de binefacere în Indonezia, România și Țările de Jos, sprijinind copiii aflați în dificultate, precum și instituții artistice și culturale.

Înregistrările sale au fost apreciate la nivel internațional. CD-ul său cu lucrări de Schubert și Brahms, realizat împreună cu violonistul Ilian Garnetz, a fost distins cu Golden Label și Clé d'Or. De asemenea, a fost invitată în numeroase emisiuni de radio și televiziune, printre care NBC (SUA), ARTE, medici.tv, Radio Suisse Romande, Eurovision și Radio Bremen.

Între 2018 și 2020 a ocupat funcția de profesor asistent la Universitatea de Muzică "Franz Liszt" din Weimar. Din 2020 își continuă activitatea pedagogică la Academia Internațională "Phoenixsee" din Dortmund, Germania.

Alina Bercu este laureată a numeroase concursuri internaționale, printre care Premiul I și Premiul Publicului la "Steinway & Sons International Piano Competition", Medalia de Aur și Premiul I la "World Piano Competition Cincinnati (SUA)", precum și distincții la concursurile "Clara Haskil", "ZF Musikpreis", "European Piano Contest Bremen" și "Premio Trio di Trieste". De asemenea, a primit premii speciale din partea Ministerului Afacerilor Externe al României și Radio România Cultural (2006) pentru contribuțiile sale artistice și culturale.

Critica de specialitate descrie interpretările sale drept "fascinante, cu un sunet catifelat și culori sonore strălucitoare" (Klassiek Centraal), "remarcabile din punct de vedere stilistic" (Abend Zeitung) și "briliante din punct de vedere tehnic și muzical" (Luxemburger Wort).

Proiectul "Moștenitorii României muzicale"

…organizat de Radio România Muzical, cu suportul financiar Rotary Club Pipera, s-a dezvoltat în ultimii ani în două direcții. Prima dintre acestea își propune să-i aducă pe scene prestigioase românești pe tinerii și excepționalii muzicieni ai României, artiști care desfășoară o importantă activitate în străinătate, dar pe care publicul românesc are șansa de a-i asculta prea rar acasă. Recitalurile din acest proiect se adresează unui public larg, cu un repertoriu accesibil și cu o durată de o oră, fără pauză.

Din 2018 și până în prezent au avut loc 24 de concerte și recitaluri: violoncelistul Andrei Ioniță, violonista Ioana Cristina Goicea, violoncelistul Valentin Răduțiu, pianiștii Florian Mitrea, Adela Liculescu, Axia Marinescu sunt doar câțiva dintre protagoniști. Sub egida aceluiași proiect, au apărut și patru albume la Editura Casa Radio, cuprinzând evoluții din recitaluri.

A doua direcție de dezvoltare este bursa "Moștenitorii României muzicale". În 2020, Radio România Muzical și Rotary Club Pipera au inițiat și bursa "Moștenitorii României muzicale", pentru tineri muzicieni cu vârste între 16 și 24 ani. Câștigători ai bursei în valoare de 4000 euro au fost pianistul Cadmiel Boțac (2020), violoncelistul Cornelius Zirbo (2021), pianista Kira Frolu (2022), pianistul Nil Mladin (2023), violoncelistul Jan Sekaci (2024), violoncelista Sofia Blându (2025). Finaliștii care s-au remarcat în competiția pentru bursa "Moștenitorii României muzicale" au beneficiat și de numeroase alte beneficii profesionale: recitaluri, concerte, înregistrări, reprezentare în competiții internaționale, la propunerea membrilor juriului, un număr de 40 evenimente în decurs de 5 ani.

Parteneri media: Agerpres, Cariere, Dilema, liternet.ro, news.ro, Observator cultural, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Rador, spotmedia.ro, TVR, Zeppelin.