În cea de-a opta seară a lunii octombrie, iubitorii muzicii lui Franz Liszt au străbătut Bucureştiul acoperit de ploaie rece pentru a ajunge la Sala Radio şi a lua parte la un recital pianistic extraordinar. Luiza Borac - unul dintre cele mai apreciate nume româneşti afirmate pe scenele muzicale internaţionale - a prezentat în Studioul "Mihail Jora", la sediul Radio România, un program dedicat în întregime creaţiei lui Liszt, compozitorul de la a cărui naştere se împlinesc în acest an două secole. Transmis în direct pe frecvenţele postului Radio România Muzical, recitalul s-a înscris în proiectul Franz Liszt 200 al Uniunii Europene de Radio şi a fost cerut de nu mai puţin de opt radiodifuziuni din Europa.

Am rugat-o pe Liliana Staicu, Redactorul-şef al postului nostru de radio să ne spună mai multe despre acest proiect, dar şi despre participarea pianistei Luiza Borac în cadrul acestuia:

«Liszt 200 este un proiect iniţiat de Uniunea Europeană de Radio, prin care acest organism şi-a propus să îl omagieze pe Liszt şi nu în orice mod, ci prin recitaluri şi concerte propuse de radiodifuziunile din ţările în care Liszt a concertat în cadrul turneelor sale. Era firesc ca România să nu lipsească din acest proiect, iar Radio România Muzical i-a propus pianistei Luiza Borac - recunoscută pentru pasiunea sa faţă de muzica lui Liszt şi pentru modul unic în care interpretează această muzică - să susţină un recital.

A fost o mare bucurie faptul că ea a acceptat; recitalul va fi difuzat în "Ziua Liszt" a Uniunii Europene de Radio, pe 23 octombrie 2011, când, timp de aproximativ 12 ore, o mare parte din radiodifuziunile publice va transmite, în flux continuu, concerte şi recitaluri cu muzica lui Liszt. Şi Radio România Muzical va prelua o parte din acest proiect pe 23 octombrie, aşa că îi invit pe toţi ascultătorii noştri să fie pe recepţie - noi vom intra în emisie la ora 12,00 şi vom difuza, între altele şi o parte din acest recital al Luizei Borac, pe care l-am transmis în direct.»

Prima parte a serii muzicale a cuprins 7 lieduri create de Franz Schubert, pe care Liszt le-a transcris pentru pian într-o manieră ce subliniază deopotrivă profunzimea sentimentului religios - în binecunoscutul opus Ave Maria - şi lumea fascinantă a legendelor nordice - în pagini precum Regele ielelor sau Margareta la vârtelniţă. În partea a doua a programului, pianista Luiza Borac a interpretat exclusiv lucrări semnate Franz Liszt: Veneţia şi Napoli din ciclul Ani de pelerinaj şi Réminiscences de Don Juan.

Un portret muzical al pianistei - în viziunea compozitorului Nicolae Coman - ar fi următorul:

«Luiza Borac este o pianistă cu extraordinare calităţi pentru muzica lui Chopin şi a lui Liszt, cu performanţe nemaipomenite în interpretarea muzicii lui Enescu şi care ne-a oferit un recital cu parafraze după Schubert şi o serie de piese de mare rezistenţă şi plec muzicalizat şi încântat de această foarte, foarte frumoasă seară.»

Şi criticul Dumitru Avakian ne-a dezvăluit câteva impresii despre recitalul pianistei Luiza Borac:

«Bucuria de a o asculta este mare; faptul că s-a orientat către creaţia lui Liszt este un aspect conjunctural pe care ea îl înnobilează printr-o prezenţă artistică de mare consistenţă, printr-un spectacol pianistic scăpărător. Se adaugă lucrările lui Schubert care au fost transcrise de Liszt - unul dintre marii promotori ai contemporanilor săi, dar şi ai predecesorilor săi - şi ceea ce realizează Luiza Borac prezentând aceste transcripţii este o sinteză între melodicitatea vocală a lui Schubert şi spectacolul pianistic al lui Liszt.»

Tălmăcitoare inegalabilă a muzicii lui Liszt, Luiza Borac a impresionat prin sonorităţile diafane şi melodicitatea cvasi-vocală pe care le-a evidenţiat în liedurile transcrise de compozitorul maghiar din creaţia lui Schubert, dar şi prin caracterul - uneori evocator, alteori tensionat, ilustrând zbuciumul unei lupte interioare - pe care l-a imprimat lucrărilor acestuia.

Dacă recitalul Luizei Borac ar putea fi asemuit legendei antice greceşti a labirintului în care locuia Minotaurul, atunci pianista l-ar întruchipa pe eroul Tezeu, care caută ieşirea călăuzit de firul Ariadnei - muzica adevărată. Căci înainte de a fi răspuns, arta este căutare.