7 decembrie reprezintă pentru lumea operei, printr-o tradiție ce datează din anul 1951, deschiderea unei noi stagiuni la Teatrul alla Scala din Milano. Ziua nu a fost aleasă întâmplător; ea coincide cu ziua Sfântului Ambrogio, patronul orașului Milano.

Alegerea din deschiderea noii stagiuni 2025-2026 este surprinzătoare - publicul este invitat să urmărească opera Lady Macbeth din districtul Mțensk de Dmitri Șostakovici, o creație ce nu a mai fost prezentată niciodată în deschidere de stagiune la teatrul scaliger. Dacă ne amintim însă că 2025 marchează 50 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului rus, decizia artistică pare ceva mai firească. Opera va fi prezentată în versiunea ei originală, din 1934. Evenimentul va marca și cea de-a paisprezecea și ultimă deschidere de stagiune pentru Riccardo Chailly în calitate de Director muzical al Teatrului. Începând cu următoare stagiune, această funcție va fi preluată de Myung-Whun Chung, care va dirija și producția din 7 decembrie 2026. Trebuie spus însă că Chailly, al cărui parcurs artistic la Scala a început în 1978, va continua colaborarea cu teatrul atât în repertoriul liric, cât și în cel simfonic.

Producția de anul acesta îi aduce la Scala pe regizorul Vasily Barkhatov, aflat la debutul său pe această scenă, și o distribuție de anvergură: soprana Sara Jakubiak în rolul Ekaterinei Izmailova, tenorul Najmiddin Mavlyanov în rolul lui Serghei și basul Alexander Roslavets în rolul lui Boris Izmailov.

Șostakovici, autor atât al muzicii, cât și al libretului bazat pe nuvela lui Nikolai Leskov, concepuse Lady Macbeth din Districtul Mțensk ca prima parte a unei trilogii dedicate condiției femeii în diverse epoci din istoria Rusiei. Acțiunea se desfășoară în anii 1860, într-o perioadă de transformare socială imediat după abolirea iobăgiei (1861), și urmărește destinul tragic al tinerei Ekaterina Izmailova. Prinsă într-o căsnicie cu un moșier slab și supusă abuzurilor socrului său, inclusiv agresiuni sexuale, Ekaterina se îndrăgostește de muncitorul Serghei. Descoperirea relației lor duce la otrăvirea socrului, iar revenirea soțului precipită o a doua crimă, comisă în complicitate cu Serghei. Căsătoria lor este însă deturnată de găsirea cadavrului ascuns în pivniță. Cei doi sunt condamnați la ocnă, iar în drumul lor spre Siberia, când Serghei o trădează pentru o femeie mai tânără, Ekaterina o ucide pe rivala ei și se aruncă împreună cu aceasta în apele înghețate.

Opera a avut succes imediat după premierele din ianuarie 1934 de la Leningrad și Moscova, publicul apreciind realismul direct și abandonarea stilului absurd din opera anterioară a compozitorului, Nasul (1930). În doar doi ani, lucrarea a cunoscut două sute de reprezentații. Totuși, în 1936, după ce Stalin a asistat la un spectacol, în ziarul Pravda a apărut celebrul articol de condamnare, ce a dus la marginalizarea treptată a operei și a compozitorului.

În perioada Hrușciov, compozitorul a realizat o versiune revizuită, Ekaterina Izmailova, cu scene erotice estompate și o muzică mai puțin incisivă. Această variantă a stârnit interesul La Scala într-un context marcat de succesul romanului Doctor Jivago, publicat în 1957 de editura italiană Feltrinelli în pofida cenzurii sovietice. Directorul artistic Francesco Siciliani a încercat să obțină premiera absolută la Milano, fără succes; totuși opera a ajuns pe scena milaneză în mai 1964, într-o producție dirijată de Nino Sanzogno, regizată de Miloš Wasserbauer, cu Inge Borkh în rolul principal. Ulterior, Mstislav Rostropovici a militat intens pentru restituirea versiunii originale, considerată de el singura capabilă să redea sensul autentic al operei. Abia în 1992 Lady Macbeth din Districtul Mțensk a fost prezentată la Scala în forma inițială, într-un spectacol memorabil regizat de André Engel și dirijat de tânărul de atunci Myung-Whun Chung.

Cu ocazia acestei transmisiuni directe vă propun și informații cu totul inedite, oferite de una dintre cele mai importante specialiste în creația lui Dmitri Șostakovici, prof. Pauline Fairclough, de la Universitatea din Bristol. Afirmațiile sale sunt surprinzătoare, susținute însă de un profund și îndelungat proces de documentare. Aflăm, între altele, care dintre versiunile operei era cea preferată de compozitor și o altă potențială explicație pentru reacția lui Stalin la operă.

Împreună cu mine se va afla în studio și dr. Stephan Poen.

Transmisiunea directă începe la ora 19.00.